Sectorul 4 începe lucrările la cel de-al treilea pasaj rutier de pe inelul median al Capitalei. Daniel Băluță și Ciprian Ciucu, împreună pentru o nouă investiție majoră
Daniel Băluță și Ciprian Ciucu / Foto - Primărie Sector 4
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat joi, 12 noiembrie a.c., începerea lucrărilor la un nou pasaj rutier, de data asta unul subteran, ce va fi construit la intersecția Șoselei Olteniței cu Șoseaua Vitan-Bârzești și strada Sergent Ion Iriceanu. Acesta este cel de-al treilea pasaj realizat de administrația Sectorului 4 pe inelul median de circulație al Bucureștiului, după Pasajul Europa Unită, dat în folosință în anul 2023, și Pasajul Apărătorii Patriei, ale cărui lucrări sunt aproape de finalizare.
Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă organizate chiar pe Pasajul Apărătorii Patriei, în prezența primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Participarea celor doi edili a evidențiat importanța colaborării dintre administrația Sectorului 4 și Primăria Municipiului București pentru realizarea proiectelor majore de infrastructură.
Noua investiție va contribui la fluidizarea circulației într-una dintre cele mai aglomerate intersecții din sudul Capitalei, prin separarea traficului rutier de tranzit de circulația de la suprafață și prin asigurarea continuității deplasării pe inelul median al Bucureștiului.
În aceste condiții, primarul Sectorului 4 a explicat că noul pasaj reprezintă continuarea unei strategii de dezvoltare a infrastructurii rutiere din sudul Capitalei, începută în urmă cu aproape un deceniu.
De aproape zece ani, am urmărit cu consecvență un obiectiv: dezvoltarea infrastructurii din sudul Capitalei, în beneficiul tuturor bucureștenilor. Am modernizat și am lărgit artere importante de circulație. Am construit Pasajul Europa Unită, deschis traficului în 2023. Am continuat cu Pasajul Apărătorii Patriei, care se apropie de finalizare. Iar acum începem al treilea pasaj, care va contribui la continuitatea circulației pe această parte a inelului median. Nu vorbim despre trei investiții izolate, ci despre trei etape ale aceluiași proiect de dezvoltare urbană. Un proiect care urmărește să ofere alternative reale de deplasare, să reducă aglomerația din marile intersecții și să facă legătura dintre diferitele zone ale Bucureștiului mai rapidă și mai sigură. Pentru noi, infrastructura rutieră nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru dezvoltarea economică a orașului și pentru calitatea vieții oamenilor.
Din punct de vedere tehnic, noul pasaj va avea o lungime acoperită de 442 de metri și o lățime de aproximativ 20 de metri. Circulația se va desfășura pe câte două benzi pe fiecare sens, fiecare bandă având o lățime de 3,50 metri.
Înălțimea liberă pentru circulația autovehiculelor va fi cuprinsă între 5,20 și 5,50 metri, iar accesul se va realiza prin două rampe, fiecare cu o lungime de 140 de metri, la care se adaugă zonele de racordare de 46 de metri.
Pasajul va fi construit prin metoda TOP–DOWN, care permite executarea lucrărilor de sus în jos, în etape succesive, cu limitarea impactului asupra circulației de la suprafață. Structura va include pereți mulați din beton armat, o placă superioară și un radier, elemente proiectate pentru a asigura stabilitatea construcției și rezistența acesteia la presiunile exercitate de teren și de apele subterane.
Un element important al proiectului îl reprezintă integrarea infrastructurii de tramvai. În urma discuțiilor dintre administrația Sectorului 4 și Primăria Capitalei, soluția inițială a fost modificată pentru a permite menținerea căii de tramvai la suprafață, într-un culoar central separat structural de pasajul subteran.
Astfel, traficul rutier de tranzit va fi preluat în subteran, în timp ce transportul public de suprafață va putea funcționa independent de circulația prin pasaj.
Noua construcție va fi dotată cu sisteme moderne de iluminat LED, ventilație mecanică, supraveghere video, monitorizare și evacuare a apelor pluviale. La suprafață vor fi amenajate trotuare noi, cu lățimi cuprinse între 2,50 și 3 metri, iar proiectul prevede și posibilitatea realizării unor piste pentru biciclete și a unor zone verzi, în funcție de disponibilitatea terenurilor necesare.
Având în vedere amplasamentul și complexitatea lucrărilor, construirea pasajului va presupune instituirea unor restricții temporare de circulație, organizate în două etape.
În prima etapă, restricțiile vor afecta prima bandă de circulație și zona de parcare de pe strada Sergent Ion Iriceanu, pe sensul dinspre Sectorul 4 către Sectorul 3. Totodată, vor fi afectate trotuarul și prima bandă de circulație de pe Șoseaua Vitan-Bârzești, în dreptul unității militare, precum și scuarul central de pe strada Sergent Ion Iriceanu.
După două săptămâni, restricțiile vor fi extinse pe Șoseaua Vitan-Bârzești, unde vor viza primele două benzi de circulație și trotuarul, pe sensul dinspre Sectorul 3 către Sectorul 4.
Important este faptul că, în ambele etape, vor fi asigurate câte două benzi de circulație pe fiecare sens, precum și circulația pietonală. De asemenea, accesul la unitatea militară și la unitatea de pompieri va rămâne liber pe întreaga perioadă a acestor intervenții.
În privința restricțiilor de circulație ce urmează a fi instituite, primarul Daniel Băluță a subliniat că experiența acumulată în cadrul proiectelor anterioare va fi valorificată pentru reducerea disconfortului provocat de lucrări.
Construim o infrastructură modernă, sigură și adaptată nevoilor unui oraș european. Știm foarte bine că un proiect de asemenea dimensiuni presupune un efort considerabil. Vorbim despre o lucrare într-o zonă intens circulată, în care trebuie să ținem cont de traficul rutier, de transportul public și de rețelele de utilități existente. Soluția tehnică aleasă permite realizarea etapizată a pasajului și limitarea, pe cât posibil, a impactului lucrărilor asupra circulației la suprafață. Este clar că un asemenea șantier va produce și disconfort. Vor exista restricții și modificări ale circulației, iar oamenii vor avea nevoie de răbdare. Dar avem experiența proiectelor anterioare și știm cât de important este să organizăm lucrările astfel încât să reducem aceste dificultăți. Le mulțumesc bucureștenilor pentru înțelegere și îi asigur că vom face tot ce ține de noi pentru ca investiția să fie realizată în condiții cât mai bune.
Prezent la eveniment, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a subliniat că realizarea proiectelor majore de infrastructură presupune colaborarea firească dintre administrațiile locale, indiferent de apartenența politică a celor care le conduc.
Acesta a explicat că noul pasaj reprezintă inclusiv rezultatul armonizării unor viziuni inițial diferite, proiectul fiind modificat pentru a integra și infrastructura destinată transportului public pe șine.
Am venit aici pentru că mi se pare normal. Primarul de sector și primarul general sunt la fel de legitimi, pentru că tot au fost aleși de aceiași oameni. Ceea ce se întâmplă aici este, de fapt, o compatibilizare de viziune. Pentru că, deși am avut viziuni diferite, inclusiv pe lucrarea pe care o anunță astăzi, am reușit să le compatibilizăm. Era foarte important să fie inclusă și o linie de tramvai. Proiectul a fost refăcut. Nu am plecat la drum ca să ne blocăm unii pe alții, ci ca să colaborăm. Este doar un gest de normalitate. Evident, suntem din partide diferite și lumea s-a obișnuit ca tot timpul să ne certăm. Dar avem responsabilitate față de bucureșteni, suntem în niște funcții alese, administrative, și este normal să colaborăm.
Edilul Capitalei a evidențiat, totodată, importanța noului pasaj pentru fluidizarea traficului pe inelul median și a apreciat implicarea administrației Sectorului 4 în realizarea unor asemenea investiții.
Orice lucrare de asemenea anvergură este o lucrare importantă. Nu se poate face fără ca cele două administrații să colaboreze. Este absolut normal să colaborăm, să avem aceeași viziune pe care să o aplicăm. Evident, și cu acest pasaj pe care domnul primar l-a anunțat astăzi, circulația pe inelul central al Bucureștiului va fi mai bună. Mă bucur că domnul Băluță, ca primar de sector, și-a asumat astfel de proiecte de infrastructură.
La rândul său, Daniel Băluță a insistat asupra nevoii de continuitate a investițiilor și de cooperare administrativă, în beneficiul tuturor locuitorilor Capitalei.
Un proiect de asemenea anvergură nu poate fi realizat fără cooperarea dintre administrația locală și administrația Capitalei. Iar această cooperare trebuie să fie una firească. Putem avea opinii diferite. Putem avea viziuni diferite asupra unor subiecte. Este normal într-o democrație. Dar atunci când vorbim despre dezvoltarea Bucureștiului, despre proiectele de care oamenii au nevoie, avem obligația să găsim soluții împreună. Dincolo de orice diferență, ne unește aceeași responsabilitate față de bucureșteni. Bucureștiul are nevoie de colaborare, nu de blocaje. De proiecte duse la bun sfârșit, nu de dispute fără sfârșit. Am spus de multe ori că dezvoltarea orașului nu poate fi realizată doar prin promisiuni. Este nevoie de proiecte bine pregătite, de investiții asumate și, mai ales, de continuitate. Bucureștenii ne cer să rezolvăm problemele care le afectează viața în fiecare zi. Să poată circula mai ușor. Să petreacă mai puțin timp în trafic. Să aibă un transport public mai eficient. Să trăiască într-un oraș care se dezvoltă normal.
Prin realizarea noului pasaj subteran de la intersecția Șoselei Olteniței cu Șoseaua Vitan-Bârzești și strada Sergent Ion Iriceanu, administrația Sectorului 4 continuă programul de dezvoltare a infrastructurii rutiere din sudul Bucureștiului, în beneficiul tuturor celor care tranzitează această parte a Capitalei.
Alături de Pasajul Europa Unită și de Pasajul Apărătorii Patriei, noua investiție va contribui la crearea unui traseu rutier mai fluent pe inelul median, la reducerea conflictelor de trafic și la îmbunătățirea mobilității urbane.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News
