Social· 7 min citire

Mircea Radulian, explicații despre pericolul unui nou cutremur după seismul din Vrancea. Fenomenul rar numit „dublet seismic”

Pericolul unui nou cutremur după seismul din Vrancea. Foto: Realitatea/Unsplash

Pericolul unui nou cutremur după seismul din Vrancea. Foto: Realitatea/Unsplash

Scris de Gabriela Mănăilescu Publicat: 18 nov. 2026, 16:18

Cutremurul din Vrancea, cu magnitudinea de 5,7, readuce în discuție posibilitatea producerii unui al doilea seism important într-un interval scurt. Un cercetător INFP explică ce este „dubletul seismic”, cât de rar apare și cât de mare este riscul ca fenomenul să se repete.

Seismul cu magnitudinea de 5,7 produs în zona Vrancea, unul dintre cele mai importante cutremure înregistrate în România în ultimii ani, ridică întrebări despre posibilitatea unor noi mișcări tectonice de intensitate ridicată. Mai exact, specialiștii au fost întrebați dacă un al doilea cutremur puternic ar putea avea loc la numai câteva ore după primul și cât de probabil este un asemenea scenariu.

Cercetătorul Mircea Radulian, de la Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP), a explicat ce presupune fenomenul denumit „dublet seismic”, în ce condiții poate apărea și de ce nu trebuie confundat cu replicile obișnuite ale unui cutremur. Deși posibilitatea producerii unui asemenea eveniment există, specialistul atrage atenția că este vorba despre un fenomen rar, care nu justifică instalarea panicii în rândul populației.

Cutremurul înregistrat miercuri dimineață în zona seismică Vrancea a fost resimțit pe o suprafață întinsă și a provocat îngrijorare în rândul oamenilor. Cu toate acestea, magnitudinea seismului nu reprezintă, prin ea însăși, un motiv de alarmă, explică specialiștii.

Într-o intervenție la TVR, Mircea Radulian a precizat că evenimentul se încadrează în categoria cutremurelor moderate care se produc periodic în regiunea Vrancea. Acestea pot fi percepute la distanțe considerabile de epicentru, fără să provoace în mod obligatoriu distrugeri.

Cercetătorul a explicat că intervalul dintre astfel de evenimente este, în medie, de aproximativ doi ani, ceea ce înseamnă că seismul recent nu reprezintă o manifestare neobișnuită pentru această zonă.

„Este un cutremur care apare ceva mai rar, dar totuși se repetă la aproximativ doi ani interval. Este un cutremur care se poate simți destul de bine pe o arie destul de mare, ceea ce se știe pentru zona Vrancea, dar nu este un cutremur care să producă pagube”, a declarat specialistul.

Există riscul ca un al doilea cutremur puternic să lovească România?

După producerea unui seism precum cel din Vrancea, una dintre cele mai importante preocupări este posibilitatea ca activitatea tectonică să continue printr-un nou eveniment de magnitudine ridicată. Întrebarea este dacă un asemenea cutremur ar putea apărea în orele sau zilele următoare.

În cazul seismelor vrâncene cu magnitudini asemănătoare celui recent, activitatea de după evenimentul principal nu este caracterizată, de regulă, de numeroase replici. Există situații în care acestea sunt foarte puține sau chiar lipsesc. Totuși, absența replicilor nu exclude complet posibilitatea producerii unui alt cutremur important.

Mircea Radulian a explicat că există un scenariu mai puțin obișnuit, cunoscut de specialiști sub denumirea de „dublet seismic”. Acesta presupune înregistrarea a două cutremure importante într-un interval relativ scurt, al doilea eveniment având o magnitudine suficient de mare pentru a nu putea fi încadrat în categoria replicilor obișnuite.

Cercetătorul INFP a precizat că un asemenea fenomen nu poate fi exclus, însă probabilitatea producerii lui rămâne redusă.

„Este posibil să apară și o astfel de dubletă, un cutremur care nu este o replică tipică, ci este un cutremur destul de mare. Există acest risc, dar totuși este destul de mic. Aceste cazuri sunt destul de rare”, a explicat cercetătorul INFP.

Prin urmare, posibilitatea unui al doilea seism de intensitate importantă trebuie luată în calcul, dar nu există motive pentru a considera că un asemenea eveniment se va produce în mod obligatoriu. Existența dubletelor seismice nu reprezintă o indicație că un nou cutremur puternic este pe cale să se producă.

Ce înseamnă „dublet seismic” și de ce nu este același lucru cu o replică?

Diferența dintre un dublet seismic și o replică obișnuită este importantă pentru înțelegerea activității tectonice care poate urma după un cutremur major.

În mod normal, după un seism principal pot apărea replici, adică mișcări tectonice secundare asociate evenimentului inițial. Acestea au, în general, magnitudini mai mici decât cutremurul principal și reprezintă o manifestare a activității seismice care continuă după producerea acestuia.

În cazul unui dublet seismic, situația este diferită. Nu mai vorbim despre o simplă replică de intensitate redusă, ci despre două evenimente seismice importante, produse la intervale relativ apropiate. Al doilea cutremur poate avea o magnitudine considerabilă și este tratat ca un eveniment distinct, nu doar ca o mișcare secundară generată de primul.

Tocmai această particularitate face ca fenomenul să fie urmărit cu atenție de specialiști. Dubletele seismice sunt rare, iar momentul producerii lor nu poate fi stabilit cu precizie. Un cutremur precum cel recent din Vrancea nu oferă, prin el însuși, suficiente informații pentru a anticipa dacă va urma un al doilea eveniment important.

Din acest motiv, cercetătorii evită să formuleze predicții privind producerea unui nou seism pe baza unui singur cutremur înregistrat într-o anumită regiune.

De ce apar diferențe între magnitudinile anunțate de instituțiile care monitorizează cutremurele?

După seismul din Vrancea, informațiile publicate de diferite platforme și instituții de monitorizare au indicat valori ușor diferite ale magnitudinii. Discrepanțele au atras atenția oamenilor care au urmărit evoluția informațiilor despre cutremur și au ridicat întrebări privind precizia măsurătorilor.

Mircea Radulian a explicat că primele estimări sunt generate automat, folosind înregistrările transmise de stațiile seismice. Aceste valori sunt preliminare și pot fi modificate ulterior, după ce specialiștii analizează un număr mai mare de date disponibile.

Practic, evaluarea inițială se bazează pe informațiile colectate în primele momente după producerea seismului, în timp ce estimarea ulterioară beneficiază de o analiză mai amplă. În urma acestei verificări, magnitudinea poate fi ajustată.

Potrivit cercetătorului, diferențele dintre primele valori comunicate și cele stabilite după analiza completă sunt, în mod obișnuit, relativ reduse, situându-se în jurul intervalului de 0,1-0,2 unități de magnitudine.

Există însă și sisteme de monitorizare care folosesc informații suplimentare, inclusiv date colectate prin intermediul telefoanelor mobile. În cazul acestora, estimările pot avea erori mai mari, motiv pentru care valorile respective trebuie interpretate cu atenție și nu trebuie confundate automat cu rezultatele obținute prin analiza specializată a înregistrărilor seismice.

Cutremurul de 5,7 grade din Vrancea, printre cele mai importante seisme din ultimii 20 de ani

Magnitudinea de 5,7 a plasat seismul recent printre cele mai importante evenimente tectonice înregistrate în zona Vrancea în ultimele aproximativ două decenii. Mircea Radulian a făcut referire și la istoricul cutremurelor produse în această regiune, subliniind că evenimentele cu magnitudini ridicate nu sunt foarte frecvente.

Cercetătorul INFP a amintit că ultimul cutremur vrâncean care a depășit magnitudinea de 6 s-a produs în urmă cu aproximativ 20 de ani. Această informație oferă un reper asupra evoluției activității seismice din România în ultimele decenii.

De asemenea, datele înregistrate începând din 1990 și până în prezent arată că țara noastră a avut puțin peste 20 de cutremure cu magnitudini mai mari de 5.

Prin urmare, chiar dacă România se află într-o regiune cu activitate tectonică importantă, seismele care depășesc pragul de magnitudine 5 nu reprezintă evenimente care se produc în fiecare zi. Cutremurul recent din Vrancea se înscrie printre cele mai semnificative manifestări ale activității seismice din această perioadă.

Poate fi anticipat următorul cutremur din România?

O altă precizare importantă făcută de Mircea Radulian privește imposibilitatea stabilirii unui calendar exact al cutremurelor care urmează să se producă în zona Vrancea. Chiar dacă analiza activității tectonice poate evidenția anumite tendințe ciclice, acestea nu trebuie interpretate ca intervale fixe între două evenimente seismice.

Cu alte cuvinte, faptul că anumite cutremure se produc la distanțe de timp relativ apropiate nu înseamnă că următorul seism poate fi anticipat printr-un simplu calcul. Activitatea tectonică din regiunea Vrancea este mult mai complexă decât o succesiune de evenimente care respectă o periodicitate strictă.

În această zonă, tensiunile se acumulează în permanență, iar structurile geologice reacționează diferit în funcție de caracteristicile și rezistența lor. Aceste particularități fac dificilă determinarea momentului exact în care se va produce o nouă mișcare tectonică.

Astfel, intervalele observate între cutremure nu pot fi folosite pentru a stabili cu precizie data sau ora următorului eveniment. Nici producerea seismului de 5,7 grade nu reprezintă, în sine, un indicator că România urmează să fie lovită automat de un alt cutremur puternic.

Posibilitatea apariției unui dublet seismic există, însă, potrivit explicațiilor cercetătorului INFP, asemenea situații sunt rare, iar riscul producerii unui al doilea eveniment important rămâne redus.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Social