29 iunie, Sânpetru de Vară: tradiții și credințe de sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel

Potrivit tradiției populare, Sfântul Petru este cel care păzește porțile Raiului și deține cheile acestuia. Se spune că atunci când plesnește din bici, scânteile care cad pe pământ se transformă în licurici, motiv pentru care apariția acestora este legată de această sărbătoare. Tot în această perioadă, oamenii spun că privighetorile și cucii încetează să mai cânte.

Tradițiile și superstițiile păstrate de Sfinții Petru și Pavel

În multe zone ale țării, ziua este cunoscută și drept Moșii de Sânpetru, iar credincioșii dau de pomană pentru sufletele celor adormiți. Femeile împart vase cu apă, lapte, vin, colaci, colivă și mâncare gătită, iar acestea sunt împodobite, de multe ori, cu flori și cireșe.

Tradiția spune că până la această sărbătoare nu se scutură merii, pentru ca ogoarele să fie ferite de grindină. De asemenea, se crede că femeile nu ar trebui să mănânce mere înainte de ziua Sfinților Petru și Pavel, iar femeile văduve trebuie să aștepte până la Sfântul Ilie.

Tot în credința populară se spune că persoanele cu pistrui trebuie să se spele pe față cu apă la miezul nopții, atunci când cântă cocoșul, pentru ca pistruii să nu se înmulțească. Dacă în această zi tună și fulgeră, se spune că nucile și alunele vor fi viermănoase.

În tradiția populară, Sânpetru este considerat și ocrotitorul recoltelor și al animalelor sălbatice. Se spune că împarte hrana lupilor și mărunțește grindina pentru ca aceasta să nu distrugă culturile. Totodată, ajunul sărbătorii este asociat cu spiritele cerului, iar oamenii obișnuiau să poarte usturoi și pelin pentru a se feri de rele.

Sărbătoarea este una dintre cele mai importante din calendarul popular românesc și este întâmpinată cu respect de sute de mii de români care își serbează onomastica, dar și de cei care păstrează vii tradițiile moștenite din bătrâni.