Jurnaliștii stiripesurse.ro au primit detalii și documente privind modalitatea pretins ilegală prin care CNAB ar incasa bani de la Tarom, de ani de zile, pentru terenurile alocate companiei aeriene de stat, terenuri primite de CNAB de la statul român, prin MFP dar pe care le-ar fi trecut printr-o HG în activele CNAB.
În unul dintre documentele intrate în psosesia sursei amintite se afirmă de către sursa că CNAB ar fi deschis contractul pretins nelegal cu compania Tarom încă din anul 2001, că totul are la bază Hotărâri de Guvern, că prețurile practicate de CNAB ar fi „sufocat” economic compania de stat.
În altă ordine de idei, sursele din mediul informativ arată prezumtivii artizani ai mecanismelor pretinsei căpusări inter-instituționale și o parte din persoanele care ar fi cunoscut date despre presupusa problemă cu iz penal din afacerea CNAB Tarom.
Potrivit documentelor deținute de redacția STIRIPESURSE, cel puțin două nume se regăsesc în dosarul de mare corupție CNAB/Otopeni privind închirierea spațiilor de servicii, caz în care până la acest moment au fost puși sub inculpare și plasați în arest la domiciliu, nedefinitiv, patru persoane între care un fost director general al CNAB.
Datoriile colosale ale Tarom - Sub lupa SRI
Sursele STIRIPESURSE afirmă că problematica contractuală dintre CNAB și Tarom și felul în care Tarom a acumulat datorii, ca și companie de stat, ar face face obiectul atenției SRI.
Sursele menționate nu au putut preciza cu claritate dacă ar fi vorba de chestiuni ce țin de siguranța națională dar explică faptul că ministrul Grindeanu ar fi fost informat pentru a lua măsuri.
Sursele menționate nu pot preciza o dată precisă în timp când Grindeanu ar fi fost informat de către SRI sau pe ce cale dar pun la dispoziția redacției un document, nesecret, ce ar rezida de la nivelul companiei Tarom și în care este expusă pe larg problema acumulării de datorii în raporturile cu Tarom.
Documentul ar fi fost transmis atât lui Sorin Grindeanu dar și altor autorități de control pentru verificări ulterioare și pentru luarea unor măsuri în ceea ce privește un posibil faliment al companiei Tarom.
Documentul ar fi din data de 15 iunie 2022 iar în el se explică pe larg de ce Tarom nu ar fi trebuit să acumuleze datorii către CNAB. Este prezentată pe larg de asemenea problematica faptului că CNAB ar încasa sume presupus nelegale urmare unui artificiu juridic pe fondul primirii de terenuri la începutul anilor 2000 de la Ministerul Transporturilor.
Grindeanu ar fi unul dintre „politicienii” la care s-a referit șeful SRI, Eduard Hellvig
Datorită acestei „inginerii„ compania Tarom a ajuns în pragul de a cere ajutorul Comisiei Europene pentru un ajutor de stat iar o sumă de peste 35 de milioane de euro din acest ajutor de stat trebuie dus la CNAB.
Este vorba de datorii actuale ale Tarom către CNAB. Toate aceste detalii sunt cunoscute de Serviciul Român de Informații, de ministrul Grindeanu și de secretarul Mândrescu.
Grindeanu ar vrea să ducă până la momentul rotativei situația Tarom așa cum este ea în prezent urmând ca în mandatul următorului ministru „bomba Tarom să explodeze, susțin sursele menționate anterior.
Acestea mai afirmă că pentru că Grindeanu nu ar fi luat măsuri după ce i s-a fi atras atenția în mod direct de către Eduard Hellvig, șeful SRI, acesta din urmă l-ar fi pomenit pe ministru în ultima sa declarație oficială.
Se pare, afirmă aceste surse, că Grindeanu ar fi unul dintre „politicienii" la care face referire Eduard Hellvig în ultima sa apariție publică, în 4 octombrie 2022.
„Totuși, marele câștig al acestui mandat a fost separarea de politică, absolut normală într-o societate democratică. Politica și activitatea de culegere de informații nu trebuie să fie suprapuse. De prea multe ori, însă, greșelile trecutului afectează și comportamentul celor din prezent.
Prea mulți politicieni, în deceniile anterioare, s-au obișnuit să primească \"indicații\" sau \"sugestii\" despre ce au de făcut. Politicienii sunt aleși de oameni să gândească cu mintea lor, investiți cu încrederea lor să ia decizii despre cum va arăta România în viitor, nu doar să stingă incendii ale prezentului și să aplice planuri gândite de alții.
Cu toate acestea, prea mulți vor ca alții să ia decizii în locul lor, prea mulți chiar se așteaptă să primească sugestii de la servicii”, transmitea Hellvig, în octombrie 2022.
Faza pe Comisia Europeană - Planul de restructurare
Planul de restructurare anunțat public de ministrul Grindeanu privește un ajutor de stat pentru CN Tarom de 106 milioane de euro, bani de la bugetul de stat.
Comisia europeană nu a fost înduplecată de proiect și a impus condiții și cereri ce pun la îndoială sustenabilitatea lui. Din această sumă, spun sursele citate, dacă s-ar obține, 30 de milioane de euro s-ar duce la CNAB, aceasta reprezentând taxele cerute de CNAB Taromului pentru serviciile efectuate în baza contractelor anterioare.
Suma de 30 de milioane de euro, datorie Tarom către CNAB, este formată din servicii de operare aeroportuară și chiriile pe toate terenurile pe care CNAB le-a primit gratuit de la stat, și pe care se află imobile ale Tarom cât și locurile de campare a aeronavelor Companiei.
