Aproape 5 milioane de români au peste 60 de ani. Avertismentul INS: presiune tot mai mare pe pensii și sănătate

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, România avea, la 1 ianuarie 2026, o populație rezidentă de aproximativ 19 milioane de persoane, conform cifrelor provizorii. Dintre acestea, 4,89 milioane aveau peste 60 de ani, ceea ce reprezintă 25,7% din total. Femeile sunt majoritare în această categorie de vârstă, cu o pondere de 58,7%. Datele au fost prezentate de Silviu Vîrva în cadrul conferinței „România după 60”, dedicată provocărilor aduse de îmbătrânirea populației și îngrijirii pe termen lung.

România are tot mai mulți vârstnici și tot mai puțini tineri. Ce arată cifrele INS

Fenomenul de îmbătrânire a populației se accentuează pe fondul scăderii natalității și al sporului natural negativ. Unul dintre indicatorii care arată cât de mult s-a schimbat structura populației este indicele de îmbătrânire demografică. În anul 2016, în România existau 112 persoane vârstnice la fiecare 100 de tineri, în timp ce în 2026 acest raport a ajuns la 135,9. Creșterea din ultimii zece ani arată un dezechilibru tot mai pronunțat între generații, cu implicații importante pentru economie și societate.

Vicepreședintele INS a atras atenția că schimbările demografice nu afectează doar numărul persoanelor de o anumită vârstă, ci și capacitatea statului de a susține sistemele de pensii, sănătate și protecție socială. În condițiile în care generațiile tinere sunt tot mai puțin numeroase în raport cu cele vârstnice, baza potențială de contribuabili ar putea deveni mai restrânsă, în timp ce cheltuielile pentru serviciile destinate persoanelor în vârstă vor continua să crească.

Tot mai puțini oameni activi pe piața muncii. Ce se întâmplă după vârsta de 60 de ani

Îmbătrânirea populației ar putea avea consecințe importante și pentru angajatori. Potrivit reprezentantului INS, reducerea numărului persoanelor active poate duce la dificultăți de recrutare, lipsă de personal în anumite domenii și presiuni asupra costurilor salariale. Datele privind participarea la piața muncii arată deja diferențe mari între categoriile de vârstă, în special după împlinirea vârstei de 65 de ani, când procentul persoanelor care continuă să lucreze scade considerabil.

În anul 2025, rata de ocupare era de 38,5% în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 60 și 64 de ani. Pentru categoria 65-69 de ani, procentul cobora la numai 5,2%, iar în cazul celor de 70-74 de ani ajungea la 1,1%. Prin comparație, rata de ocupare înregistrată la nivelul întregii țări era de 48,3%. În acest context, Silviu Vîrva consideră că îmbătrânirea populației trebuie privită și ca o problemă economică și instituțională, nu doar ca una demografică.

INS cere o schimbare în îngrijirea vârstnicilor. Accent pe prevenție și menținerea independenței

Vicepreședintele INS consideră că România trebuie să își regândească modul în care organizează serviciile pentru persoanele în vârstă. Acesta a explicat că îmbătrânirea este un proces individual, iar nevoile oamenilor diferă în funcție de starea de sănătate, situația financiară și sprijinul pe care îl primesc din partea familiei. Din acest motiv, un sistem modern nu ar trebui să se concentreze exclusiv asupra celor care au ajuns să depindă de ajutorul altor persoane, ci și asupra prevenirii pierderii autonomiei.

În opinia sa, România are nevoie de servicii de îngrijire pe termen lung care să fie accesibile, diversificate și adaptate fiecărei persoane. Acestea ar trebui să ofere sprijin în funcție de gradul de dependență și să asigure continuitatea îngrijirii, indiferent dacă este vorba despre asistență la domiciliu, servicii comunitare, centre de zi sau centre rezidențiale. În același timp, reprezentantul INS susține că investițiile în prevenție sunt esențiale pentru ca persoanele în vârstă să își poată păstra independența cât mai mult timp.

Îngrijirea persoanelor vârstnice, o responsabilitate tot mai mare pentru România

Silviu Vîrva a subliniat că obiectivul nu trebuie să fie doar îmbunătățirea îngrijirii persoanelor care au devenit dependente de sprijinul altora, ci și prevenirea sau întârzierea apariției acestei dependențe. În acest sens, România trebuie să investească mai mult în măsuri care să ajute persoanele vârstnice să își mențină sănătatea, autonomia și participarea la viața socială. Reprezentantul INS consideră că această abordare trebuie să devină o componentă importantă a politicilor destinate seniorilor.

Totodată, vicepreședintele INS a atras atenția că îngrijirea vârstnicilor nu poate rămâne exclusiv în responsabilitatea familiilor sau a serviciilor existente. Este nevoie de politici publice, resurse financiare, infrastructură adecvată și personal calificat, dar și de colaborare între sectorul public și cel privat. Potrivit acestuia, România trebuie să se pregătească nu doar pentru creșterea ponderii persoanelor în vârstă, ci și pentru schimbările economice și sociale pe care această evoluție le va aduce.