Afacerile gigantului german Rheinmetall aduc din nou în atenție contractele de miliarde de euro încheiate de România prin programul SAFE. În timp ce compania a preluat Șantierul Naval Mangalia pentru doar 138 de milioane de euro, achiziția grupului care deține patru șantiere navale în Germania a fost evaluată la aproximativ 1,35 miliarde de euro. Între timp, apar noi suspiciuni privind contractele semnate în timpul guvernării lui Ilie Bolojan, iar președintele Nicușor Dan susține publicarea documentelor care nu sunt protejate de secretul militar sau de clauze de confidențialitate, conform Realitatea PLUS.
Șantierul Naval Mangalia a intrat în faliment în perioada guvernării lui Ilie Bolojan, iar sute de români și-au pierdut locurile de muncă. Compania germană Rheinmetall nu s-a prezentat la primele patru licitații organizate pentru vânzarea activelor, dar a participat la cea de-a cincea, din 9 octombrie, după ce prețul a fost redus considerabil. Astfel, Șantierul Naval Mangalia a fost adjudecat cu 138 de milioane de euro, față de cele 184 de milioane de euro cerute inițial.
Diferența dintre această tranzacție și achizițiile realizate de Rheinmetall în Germania este considerabilă. Potrivit informațiilor apărute în presă, șantierul de la Mangalia dispune de o platformă industrială de mari dimensiuni, trei docuri uscate și aproximativ 1.500 de metri de cheiuri. În schimb, cele patru șantiere germane ar ocupa împreună aproximativ 80 de hectare și ar avea docuri și cheiuri mai mici. Cu toate acestea, tranzacția prin care Rheinmetall a preluat grupul naval german NVL a fost evaluată la aproximativ 1,35 miliarde de euro.
Suspiciuni privind banii din SAFE folosiți pentru achiziția Șantierului Naval Mangalia
O altă controversă vizează proveniența banilor folosiți pentru achiziția șantierului românesc. Potrivit informațiilor prezentate în presă, fondurile ar proveni chiar din sumele primite de Rheinmetall în cadrul programului SAFE. Compania germană ar fi așteptat încasarea banilor în luna august înainte de a participa la licitația pentru cumpărarea șantierului. Această informație nu a fost însă confirmată oficial. Cert este că Rheinmetall nu a participat la primele patru licitații și a adjudecat activele abia după reducerea prețului cu 46 de milioane de euro.
Între timp, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora aproximativ 60% dintre clauzele primului contract încheiat cu Rheinmetall ar fi în defavoarea României. Fostul premier Ilie Bolojan respinge însă acuzațiile și susține că deciziile luate în timpul mandatului său au urmărit interesele țării. Acesta afirmă că acordurile cu grupul german nu conțin prevederi păguboase pentru statul român și consideră că verificarea documentelor va confirma corectitudinea contractelor semnate.
Nu există clauze păguboase pentru România, a declarat Ilie Bolojan, fostul premier al României.
Nicușor Dan susține publicarea documentelor SAFE. Mihai Jurca vorbește despre verificările DNA
În contextul controverselor privind contractele de miliarde de euro, președintele Nicușor Dan a declarat că documentele care vizează înțelegerile cu Rheinmetall pot fi făcute publice, atât timp cât nu conțin informații protejate de secretul militar sau de angajamente de confidențialitate. Totodată, Mihai Jurca, fostul șef al Cancelariei premierului Ilie Bolojan, a vorbit despre posibilitatea de a fi chemat la Direcția Națională Anticorupție. Acesta a precizat că, până în momentul declarațiilor sale, nu fusese contactat de procurorii DNA.
Între timp, România a emis o factură de penalități în valoare de 8,7 milioane de euro către compania germană Rheinmetall, din cauza întârzierilor în livrarea unor sisteme de apărare antiaeriană destinate Armatei Române, potrivit informațiilor apărute în presă. Echipamentele militare trebuiau predate în luna aprilie 2026, însă nu au fost recepționate nici până în noiembrie.
