Rheinmetall a cumpărat șantierul naval din Mangalia cu puțin peste 138 de milioane de euro fără TVA, o sumă cu aproape 46 de milioane de euro mai mică decât cea anunțată inițial. A fost cea de-a cincea licitație organizată, după alte 4 fără niciun rezultat, la care compania germană de armament nici măcar nu s-a prezentat. Acest rezultat vine după luni de incertitudini. În primăvară, angajații Damen au ieșit să protesteze fiindcă nu-și primiseră salariile de trei luni, iar ulterior, după faliment, peste 1.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă. Mulți au plecat deja să lucreze peste hotare.
Șantierul Naval din Mangalia a intrat în atenția publică în primăvara acestui an, odată cu protestele angajaților care au ieșit să-și strige nemulțumirile.
Cei peste 1.000 de angajați nu fuseseră plătiți de mai bine de 3 luni consecutive și erau indignați de faptul că nu li se oferea nicio soluție, în condițiile în care șantierul era în insolvență încă din iunie 2024. Statul român deținea 51 la sută prin Șantierul Naval 2 Mai, iar compania olandeză Damen avea 49 la sută.
Vrem să muncim! Dar să fim plătiți!", scandau oamenii în martie 2026.
În aprilie, printr-o sentință a Tribunalului Constanța, șantierul a intrat oficial în faliment, iar ulterior a fost dispusă concedierea întregului personal. În luna mai, întregul activ funcțional al șantierului a fost scos la vânzare.
Tot la începutul lunii mai, oficialii au început să discute public despre preluarea Șantierului Naval Mangalia de către gigantul Rheinmetall. Compania germană trebuie să construiască acolo, în cadrul SAFE, 4 nave militare pentru Armata Română. Valoarea acestora se ridică la 920 de milioane de euro. Ele trebuie finalizate și livrate până în 2030. Cu toate acestea, Rheinmetall nu s-a prezentat, la primele 4 licitații, ceea ce a alimentat incertitudinile. Radu Miruță, în calitate de ministru interimar al Apărării, promitea că achiziția urma să aibă loc.
"Îmi imaginez că cei care ar putea fi intersați așteaptă să scadă după două-trei iterații prețul până la valoarea reală, neplătind altcineva problemele pe care statul le-a generat în interacțiunea cu vechea companie. Bănuiesc că acesta ar putea fi un răspuns, însă sunt convins că condiționarea producerii acestor nave este legată și de celelalte contracte, ar fi o pierdere enormă dacă compania ar renunța la acest contract", afirma Radu Miruță în iulie 2026.
Avocatul Gheorghe Piperea a declarat pentru Realitatea PLUS că decizia Rheinmetall de a nu participa la licitații a fost una pur comercială, tocmai pentru a obține o reducere a prețului de vânzare. Ipoteza sa a fost confirmată prin cea de-a cincea licitație.
"Au vrut să beneficieze de așa-numitul stil de licitație în scădere. În sensul că după câteva ședințe succesive eșuate s-ar ajunge la o scădere a prețului de licitație, numai că din câte înțeleg, licitația nu a fost setată în felul acesta. Oricâte ședințe ar fi, prețul rămâne neschimbat", spunea Piperea, în iulie 2026.
Ulterior difuzării acestui interviu, în luna septembrie, Tribunalul Constanța a aprobat modificarea procedurii de vânzare a șantierului Naval Mangalia. Cu alte cuvinte, judecătorii au permis ca prețul să fie scăzut.
Dacă pentru primele patru licitații, din 29 iunie, 29 iulie, 28 august și 1 octombrie prețul a rămas același, respectiv 184.000.000 EURO, fără TVA, pentru cea de-a cincea acesta a fost scăzut la puțin peste 138 de milioane de euro (138.034.320 EURO), fără TVA. Cu alte cuvinte, Rheinmetall a putut achiziționa șantierul la 75% din valoarea de piață.
Deși în perioada de incertitudine nu a anunțat pași concreți pentru grăbirea procesului de vânzare, Radu Miruță a ieșit victorios cu un comunicat prin care a anunțat că șantierul a fost salvat. „Am ales să cred în valoarea acestui șantier strategic pentru România. Am făcut un plan prin care să-i aducem comenzi și să-l facem mai atractiv pentru investitori,” a scris ministrul interimar al Apărării pe pagina sa de socializare.
