Proiectul este semnat de 140 de deputaţi şi senatori de la cele două partide.
Conform proiectului, "nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice centrale şi locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de preşedinte al României, cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării".
De asemenea, proiectul prevede modificarea articolului 94, litera d) în sensul că preşedintele României acordă graţierea individuală, dar "nu poate acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie".
O altă modificare vizează articolul 115, alineatul (6). "Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora, precum şi al organizării judiciare şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică", prevede textul proiectului.
La articolul 146, se introduce un nou text potrivit căruia Curtea Constituţională "hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanţele, la sesizarea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; excepţia se poate înainta în termen de 5 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I".
Revizuirea Legii fundamentale se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit prevederilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată, mai prevede proiectul.
Şi partidele de Opoziţie au depus luni, la Parlament, un proiect de modificare a Constituţiei, care transpune rezultatul referendumului din 26 mai.
Sursa: agerpres.ro
