"Bătălia politică nu mă mai interesează. Ceea ce contează este performanța actului de #guvernare și să mergem într-o direcție bună. Acum avem creștere economică, mai mulți bani la #buget și salarii mai mari în #Educație și #Sănătate! Din punct de vedere economic și social #România merge foarte bine - cu 9% #TVA la alimente colectăm mai mulți bani la buget decât cu TVA de 24%, anul viitor vom încasa mai mult pe dividende decât astăzi. Așadar, eu și Guvernul României ne vom face în continuare treaba până la sfârșitul mandatului în 2016!", a spus Victor Ponta.
Guvernul, criticat la Cotroceni, la întâlnirea cu FMI
Președintele Klaus Iohannis, care a primit la Palatul Cotroceni, marţi, 20 octombrie, vizita delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, condusă de doamna Andrea Schaechter și-a exprimat îngrijorarea cu privire la vulnerabilitățile care pot afecta cadrul fiscal-bugetar viitor.
Pe de altă parte, discuţiile au reiterat importanţa deosebită a recuperării întârzierilor în materie de reforme structurale, în special în privinţa eficienței întreprinderilor de stat, o atenție deosebită fiind acordată sectoarelor energiei şi transporturilor. Potrivit evaluărilor actuale, absenţa reformelor structurale ar deveni, pe termen mediu şi lung, un obstacol major în calea performanţei economice.
Pe de altă parte, referitor la bugetul pentru anul 2016, s-a evidențiat necesitatea ca România să nu se îndepărteze semnificativ de o abordare fiscal-bugetară prudentă, pentru a preîntâmpina o serie de riscuri macroeconomice. În acest sens, pe termen scurt, se impune păstrarea sub control a deficitului bugetar, ca element de responsabilitate și prudență la nivelul deciziilor de politică economică, astfel încât prognozele economice favorabile să fie reflectate de o creștere economică sustenabilă.
Începând din 2009 și până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană.
Ultimul acord cu FMI, care a expirat în septembrie 2013, a avut o valoare de două miliarde de euro însă autoritățile de la București nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale șocuri de pe piețele financiare. Acesta a fost cel de-al zecelea acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional din ultimii 23 de ani și al treilea acord solicitat FMI, de la declanșarea crizei economice, în 2009.
