Legea privind pensiile speciale pentru aleșii locali, declarată neconstituțională

Argumentele magistraților au fost următoarele: art. 16 din legea fundamentală care precizează că toți cetățenii sunt egali în fața legii, fără discriminări și fără privilegii, ori această lege creează o categorie de venit suplimentar doar pentru o categorie de oameni, aleșii locali, și între aceștia s-ar crea discriminare; art. 38 din Constituție care precizează că nicio cheltuială bugetară nu poata fi aprobată fără sursă de finanțare, ori prevederile în actul normativ sunt vagi, nefiind indicată sursa de finanțare; natura juridică neclară a termenului folosit, dacă această indemnizație presupune o pensie sau un alt tip de venit, a transmis corespondentul Realitatea TV.

Trebuie spus că 16.300 de oameni ar fi beneficiat de această mărire, iar impactul bugetar anual s-ar fi rididat la 500 de milioane de lei.

La intrarea în sediul CCR, înainte de pronunțare, președintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că de legea pensiilor speciale pentru aleși locali vor beneficia și foștii lideri locali ai Partidului Comunist, pentru că foștii prim-secretari erau președinți de consilii județene, iar secretarii de municipii erau primari, potrivit Mediafax.

"Problema este că dacă legea aceasta intră în vigoare beneficiază de pensie și foștii prim-secretari de partid pentru că ei aveau și calitatea de președinte de consiliu județean", a spus Zegrean, explicând în continuare că și secretarii de municipiu erau și primarii acelor municipii.

Întrebat dacă va depune cerere pentru a primi pensia specială de parlamentar, calitate avută anterior numirii la curte, Zegrean a răspuns: "Nu vă spun astăzi, încă nu vă spun, dar nu cred că aș rezista tentației. O să am și pensie de la curte, dar sigur, nu-i nimeni așa bogat în România, mă refer la oameni care trăiesc din leafă, ca să-și permită să renunțe la niște bani".

Președintele CCR a mai spus că a așteptat ca legea pensiilor speciale ale parlamentarilor să fie trimisă la curte pentru verificare, deși toți parlamentarii s-au lăudat la televizor că vor face sesizare și nu au făcut-o, până la acest moment. 

Pe 26 decembrie, Guvernul a sesizat CCR cu privire la unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene — Legea de modificare și completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, scrie agerpres.ro.

Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituție referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiți aleși locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale și neasigurarea finanțării pentru indemnizațiile nou create.

"În forma adoptată, există cel puțin 16.300 de potențiali beneficiari ai legii. Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. (...) Deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, și tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca și impactul asupra bugetului de stat", arată Guvernul.

Senatul a adoptat, pe 21 decembrie, proiectul de lege cu 86 de voturi "pentru" și o abținere. PNL a părăsit plenul în timpul votului.

Ce pensii iau aleșii pentru un mandat

- primarul general al Capitalei - 2.130 lei;

- șef de consiliu județean - 1.746 lei;

- primar municipiu reședință de județ cu peste 150.000 de locuitori - 1.646 lei;

- primar comună cu până în 3.000 de locuitori - 1.009 lei.

În România sunt 16.931 localități, adică tot atâtea primării

- 103 municipii;

- 217 orașe;

- 473 localități componente ale orașelor;

- 2.861 sate reședință de comună;

- 12.487 sate componente ale comunelor;

- 470 sate aparținătoare municipiilor și orașelor.

Această inițiativă legislativă aparține a 29 de senatori și deputați de la toate partidele. Dacă liderul PNL, Vasile Blaga, a anunțat că senatorii liberali nu vor vota proiectul înscris pe ordinea de zi pentru luni, de la PSD, Valeriu Zgonea a susținut că aleșii locali merită "un anumit respect" din partea statului și, în absența unor astfel de pensii, va fi greu să aibă "o anumită integritate".

Potrivit proiectului de lege, cuantumul indemnizațiior pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizația brută lunară aflată în plată.

Pentru mandatele incomplete, indemnizația pentru limită de vârstă se calculează proporțional cu perioada de mandat efectiv exercitată, care nu poate fi mai mic de 2 ani de activitate de primar și viceprimar, președinte și vicepreședinte de consilii județene.

Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă ar urma să fie suportat din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Potrivit inițiativei legislative, nu vor beneficia de indemnizația pentru limită de vârstă persoanele care au fost condamnate definitiv pentru comiterea, în calitate de primar și viceprimar, președințe și vicepreședinte de consiliu județean, a unei infracțiuni de corupție prevăzută la Titlul V, Capitolul I din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.

De indemnizația pentru limită de vârstă, potrivit legii, ar trebui să beneficieze și primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene care au avut anterior intrării în vigoare a legii amintite această calitate.

Proiectul a fost adoptat, tacit, de către Camera Deputaților, Senatul fiind for decizional.