După ce au amânat cele 22 de modificări la Codul Penal pentru sesiunea legislativă de toamnă, aleșii nu au renunțat totuși la un proiect aflat la limita legii: Legea Lobby-ului, care dacă nu este reglementat corespunzător, duce la acuzații de trafic de influență. Astfel Comisia Juridică are pe ordinea de zi discutarea proiectului de lege PLx 581/2010, privind organizarea activității de Lobby, proiect inițiat de Constantin Niță, actualul președinte CJ Brașov. Rapoartele la acest proiect de lege pot fi accesate aici. Proiectul face parte din modificările pe care PSD vroia să de aducă în marțea neagră din decembrie 2013, iar de atunci a zăcut până astăzi în sertarele Comisiei Juridice.
Proiectul îi aparține social-democratului Constantin Niță, iar mediul de afaceri și Ministerul Justiției au fost invitati să facă observații pe marginea acestuia Potrivit proiectului, activitatea de lobby poate fi desfășurată de orice persoană fizică sau juridică, după înregistrarea acesteia în Registrul de Lobby, aceștia primind o remunerație stabilită prin contractul încheiat cu clienții. De asemenea, lobby-știi trebuie să furnizeze autorităților competente numele clientului lor și modul de desfășurare a activității.
Inițiativa legislativă a fost criticată, la momentul discutării ei și de către specialiștii în domeniu. „Avem o definiție a lobby-ului cu scop larg (...) este aproape orice acțiune, cu scopul de a influența politicile publice, iar lobby-știi sunt cu scop foarte restrâns, adică doar cei aflați sub contract, consultanții, doar aceia pot fi catalogați drept lobbyști“, a declarat Laura Florea, președinta Asociației Registrului Român de Lobby.
Care sunt riscurile adoptării proiectului de lege
În contextul în care aleșii definesc activitatea de lobby drept totalitatea acțiunilor care au ca scop „influențarea deciziilor instituțiilor publice sau autorităților publice centrale sau locale“, parlamentarilor li se va permite să influențeze politicile publice în favoarea unui terț, sub pretextul că apără interesele alegătorilor, dar fără să se supună rigorilor impuse prin aceeași lege lobby-iștilor sau firmelor de lobby.
Formularea le-ar permite, practic, parlamentarilor să facă trafic de influență la adăpostul acestei activități, definită și ca „reprezentare de interese“. Potrivit articolului 291 din Codul Penal, în categoria traficului de influență intră inclusiv promisiunea de a determina „un funcționar public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu“ de către o persoană care are sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, în schimbul unor foloase directe sau indirecte.
