Cine a decis soarta miliardelor împrumutate prin programul SAFE. Bolojan și Miruță, somați să explice public

Miliardele din SAFE, sub semnul marilor controverse

România a contractat, prin mecanismul european SAFE, un împrumut de aproximativ 16,68 miliarde de euro, din care peste 5,7 miliarde de euro ar fi alocate unor contracte cu grupul german Rheinmetall, potrivit sursei citate anterior. Sumele reprezintă împrumuturi care vor trebui rambursate de statul român, iar deciziile privind distribuirea acestora vor avea implicații pe termen lung asupra bugetului și industriei naționale de apărare.

Printre modificările operate în programele de înzestrare se numără renunțarea la proiectul Piranha 5, derulat în parteneriat de General Dynamics European Land Systems și Uzina Mecanică București. Conform investigațiilor publicate de Q Magazine, fondurile destinate inițial acestui program au fost redirecționate către achiziția de mașini de luptă ale infanteriei, în cadrul unui program asociat companiei Rheinmetall. Radu Miruță, fost minitru al Apărării, a anunțat redistribuirea fondurilor în după-amiaza zilei de 29 mai.

În aceeași dimineață, instituțiile de forță ale statului se aflau în stare de alertă maximă, în urma celui mai grav incident de securitate înregistrat până la acel moment: explozia unei drone în apropierea unui bloc de locuințe din Galați, în urma căreia o femeie și copilul acesteia, în vârstă de 14 ani, au fost răniți. Cu toate acestea, în locul anunțării unor noi contracte pentru achiziția de sisteme de apărare antiaeriană, ministrul Radu Miruță a prezentat, în aceeași seară, un program de achiziție a 298 de vehicule militare. Potrivit criticilor privind modul de repartizare a fondurilor, nu a fost făcută publică o selecție transparentă a contractelor și a criteriilor care au stat la baza acestor decizii.

Autoritățile nu au făcut publice toate informațiile referitoare la procedura de selecție a furnizorilor, inclusiv numărul companiilor invitate să participe, ofertele depuse și operatorii economici care au îndeplinit criteriile de eligibilitate. Investigația jurnalistică a ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la modul în care au fost aprobate listele de furnizori și la documentele care au stat la baza atribuirii contractelor. În aceste condiții, statul român trebuie să justifice nu doar oportunitatea achizițiilor de armament, ci și modul în care au fost stabilite condițiile contractuale și dacă au fost obținute cele mai avantajoase oferte.

Cine a decis împărțirea contractelor SAFE. Traseul documentelor de la Guvern la CSAT

Un moment important în derularea procedurii SAFE îl reprezintă documentele din 15 aprilie 2026, care indică faptul că procesul de selecție a furnizorilor ajunsese deja într-o etapă avansată. În aceeași zi, premierul Ilie Bolojan a avizat documentele de analiză referitoare la proiectele de înzestrare, înainte ca acestea să fie înaintate Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

La 22 aprilie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat proiectele de înzestrare și operatorii economici selectați, prin Hotărârea nr. 71, document care nu a fost făcut public. Ulterior, în 27 și 28 aprilie, au fost anunțate rezultatele selecției, printre acestea numărându-se și desemnarea Rheinmetall Automecanica pentru programul de achiziție a mașinilor de luptă ale infanteriei. Potrivit documentelor oficiale, procedura utilizată a fost negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

Ministerul Apărării a precizat că evaluarea comparativă a ofertelor nu a fost realizată la nivelul instituției, ci de grupul interinstituțional coordonat de Cancelaria prim-ministrului. Grupul a fost condus de Mihai Jurca, șeful Cancelariei și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai premierului Ilie Bolojan.

Contracte de miliarde, întrebări fără răspuns. Cine sunt actorii din spatele achizițiilor SAFE

În centrul controversei privind atribuirea contractelor SAFE se află și generalul-maior Ion-Cornel Pleșa, șeful Direcției Generale pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale, funcție pe care o ocupă din iulie 2025. Structura pe care o conduce are atribuții directe în gestionarea programelor de înzestrare a Armatei, inclusiv a contractelor derulate prin mecanismul european SAFE.

Numele generalului a fost invocat public de liderul PSD, Sorin Grindeanu, care a susținut că Pleșa ar fi fost implicat în negocierea și semnarea contractelor SAFE. Printre acestea s-ar număra și contractul pentru achiziția celor 298 de mașini de luptă ale infanteriei, în valoare de 3,337 miliarde de euro, atribuit companiei Rheinmetall Automecanica.

Generalul Pleșa a fost prezent și alături de ministrul Radu Miruță la audierile desfășurate în comisiile parlamentare de apărare, pe 28 septembrie. Prezența acestuia a fost criticată de Sorin Grindeanu, care a solicitat clarificări cu privire la rolul reprezentanților militarilor în susținerea deciziilor fostului ministru.

În perioada derulării procedurilor de atribuire, Radu Miruță a declarat public că unele companii ar fi majorat prețurile cu până la 30% după lansarea programului SAFE, afirmând că statul român nu va accepta astfel de practici. Declarațiile ministrului au ridicat, în acest context, întrebări suplimentare privind mecanismele de verificare a prețurilor și modul în care au fost negociate contractele de înzestrare.

Un alt subiect aflat în atenția publică este contractul pentru sistemul de armament individual, estimat la aproximativ 816,6 milioane de euro. Potrivit informațiilor furnizate de jurnaliștii de la Q Magazine, compania selectată nu s-ar fi aflat pe lista inițială a celor șapte operatori economici. În aceeași categorie de achiziții se înscriu proiectul OCCULT-AI, în valoare de aproape 200 de milioane de euro, atribuit companiei Digi, contractele pentru achiziția de drone și sisteme antidronă, precum și proiectele din domeniul naval, derulate în contextul dificultăților cu care se confruntă Șantierul Naval Mangalia.

Un alt punct de tensiune îl reprezintă acuzațiile formulate public de Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, la adresa fostului ministru al Apărării, Miruță. Acesta a susținut că deciziile luate de Miruță ar fi afectat investițiile în industria națională de apărare, atât în perioada în care a condus Ministerul Economiei, cât și în mandatul de la Ministerul Apărării.

Plângeri pe bandă rulantă în scandalul SAFE. AUR și sindicatele cer verificări

Între timp, controversele legate de programul SAFE au ajuns și în atenția organelor de anchetă. AUR a depus un denunț la Direcția Națională Anticorupție, solicitând verificarea modului în care au fost atribuite contractele și invocând informațiile apărute în investigațiile de presă. Separat, Blocul Național Sindical a solicitat verificări la nivel european.

Dezbaterea privind gestionarea programului a continuat și la nivel guvernamental. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a adus în discuție posibilitatea renegocierii contractelor SAFE încheiate cu Rheinmetall, inclusiv în eventualitatea suportării unor penalități. Oficialul a ridicat, totodată, semne de întrebare cu privire la măsura în care unele dintre achizițiile prevăzute răspund amenințărilor de securitate și cerințelor militare viitoare.

Programul este vizat și de o dispută de natură constituțională. În octombrie, Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională în legătură cu adoptarea OUG 38/2026 de către un Guvern demis. Decizia nu presupune însă anularea întregului program SAFE. Radu Miruță a susținut că ordonanța contestată nu constituie temeiul juridic principal al contractelor de înzestrare militară și a acuzat PSD de dezinformare.

În acest context, rămâne de clarificat în ce măsură modificările legislative pot influența derularea contractelor, obligațiile asumate de stat și avansurile acordate companiilor din industria de apărare.