Nicușor Dan și Giorgia Meloni strâng rândurile în UE pentru banii agriculturii și coeziunii. 17 state cer păstrarea fondurilor

Țările din grupul „Prietenilor Coeziunii” cer ca agricultura și politica de coeziune să rămână priorități ale viitorului Cadru Financiar Multianual și să nu fie reduse suplimentar fondurile destinate acestor domenii. Demersul vine în timp ce șase state conduse de Germania solicită diminuarea cu câteva sute de miliarde de euro a bugetului propus de Comisia Europeană.

Cele 17 state au transmis o scrisoare comună premierului irlandez Micheál Martin, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Documentul intră în pregătirea următoarei etape a negocierilor privind bugetul european, înaintea reuniunii Consiliului European din 15 și 16 octombrie.

Nicușor Dan și Giorgia Meloni au reunit 17 state

Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că România și Italia au coordonat această inițiativă în cadrul Grupului „Prietenilor Coeziunii”, format din 17 state membre.

„Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul «Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.

Președintele a precizat că, în perspectiva etapelor următoare ale negocierilor pentru Cadrul Financiar Multianual, cele 17 țări au adresat o scrisoare comună premierului Irlandei, Micheál Martin, în calitatea sa de reprezentant al președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Demersul vine după ce România și Italia au început încă din acest an să coordoneze poziția grupului în negocierile privind viitorul buget al Uniunii. În luna iunie, Nicușor Dan și Giorgia Meloni au organizat prima reuniune de coordonare la nivel de lideri a „Prietenilor Coeziunii”.

Ce vor cele 17 țări de la viitorul buget european

Poziția comună nu se limitează la păstrarea finanțării pentru agricultură și politica de coeziune. Statele semnatare cer și resurse suplimentare pentru domenii pe care le consideră prioritare în contextul actual al Uniunii Europene.

„Ne propunem menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, precum și alocarea de resurse suplimentare priorităților de importanță majoră, precum securitatea și apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența”, a transmis Nicușor Dan.

Cele 17 state sunt Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.

În scrisoarea comună, liderii susțin că finanțarea totală destinată Politicii de coeziune și Politicii agricole comune trebuie menținută în următorul CFM.

Bugetul de aproape 2.000 de miliarde de euro este în centrul disputei

Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028–2034 un buget multianual de aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Potrivit prezentării oficiale a Comisiei, acesta reprezintă bugetul pe șapte ani și este conceput în jurul unor priorități precum competitivitatea, securitatea, reziliența și dezvoltarea regiunilor.

Propunerea europeană a generat însă poziții diferite între statele membre, inclusiv în privința modului în care trebuie distribuite fondurile.

Grupul „Prietenilor Coeziunii” se opune unor reduceri suplimentare ale sumelor destinate agriculturii și coeziunii. În paralel, șase state net contributoare la bugetul UE cer o diminuare cu câteva sute de miliarde de euro a proiectului de buget pentru 2028–2034.

Germania și alte cinci țări cer tăieri de sute de miliarde

Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia au transmis la sfârșitul lunii septembrie o nouă scrisoare prin care au cerut reducerea bugetului european cu „câteva sute de miliarde de euro”. Cele șase state susțin că volumul general al viitorului CFM trebuie să fie unul care poate fi finanțat realist de principalii contributori.

Grupul format în jurul Germaniei consideră că toate domeniile de cheltuieli trebuie să participe la efortul de reducere a bugetului. În același timp, cele șase guverne susțin redirecționarea unei părți mai mari a resurselor către securitate și apărare, competitivitate, inovare, migrație și suveranitate.

Poziția lor intră astfel în contradicție cu solicitarea celor 17 state din „Prietenii Coeziunii”, care vor menținerea finanțării pentru agricultură și coeziune la nivelul global actual.

Reuniune la Bruxelles în octombrie

Nicușor Dan și Giorgia Meloni urmează să găzduiască o reuniune informală a celor 17 state în marja următorului Consiliu European, programat pentru 15 și 16 octombrie.

Întâlnirea va avea loc într-un moment important pentru negocierile privind Cadrul Financiar Multianual. Președinția irlandeză a Consiliului UE pregătește un document de negociere care va servi drept bază pentru discuțiile dintre liderii celor 27 de state membre.

Potrivit informațiilor prezentate de Nicușor Dan, obiectivul este ca agricultura și coeziunea să rămână componente centrale ale viitorului buget, în timp ce Uniunea să găsească și resurse pentru noile priorități.

Cadrul Financiar Multianual stabilește modul în care sunt finanțate principalele politici europene pe o perioadă de șapte ani. Acordul asupra viitorului cadru trebuie încheiat la nivelul celor 27 de state membre, iar calendarul este important pentru ca legislația necesară să poată fi adoptată în 2027 și finanțarea să continue fără întrerupere din ianuarie 2028.

Cele 17 state acceptă discuția despre noi taxe europene

O altă temă inclusă în poziția comună este reprezentată de noile „resurse proprii” ale Uniunii Europene, adică noi surse de venituri care ar alimenta direct bugetul comunitar.

Nicușor Dan a transmis că cele 17 state sunt dispuse să participe constructiv la discuțiile privind astfel de surse de finanțare.

„În același timp, reafirmăm disponibilitatea de a lucra în mod constructiv la noi resurse proprii, care ar putea atenua presiunea asupra bugetelor naționale”, a scris președintele.

În documentele europene privind viitorul CFM sunt prevăzute mai multe noi surse de venituri. Evaluările oficiale ale Consiliului indică venituri suplimentare estimate de Comisie la zeci de miliarde de euro anual, inclusiv prin noi resurse proprii.

Statele din grupul „Prietenilor Coeziunii” susțin că aceste noi resurse ar trebui să fie autentice, echitabile, simple și neregresive.

Rambursarea datoriei acumulate în pandemie, o altă problemă

Negocierile sunt complicate și de obligațiile financiare rezultate în urma împrumuturilor contractate de Uniunea Europeană pentru programul de redresare după pandemia de COVID-19.

Propunerea Comisiei pentru bugetul 2028–2034 include aproximativ 25 de miliarde de euro anual pentru rambursarea împrumuturilor aferente NextGenerationEU.

În acest context, cele 17 state au cerut din nou amânarea rambursării datoriei acumulate în urma pandemiei. Ele s-au opus, de asemenea, reducerii contribuțiilor la bugetul UE de care beneficiază unele dintre statele mai bogate, mecanisme cunoscute drept „rabaturi”.

Valentin Naumescu avertizează asupra negocierilor dificile

Consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat că diferențele dintre statele membre vor duce la negocieri dificile pentru bugetul european 2028–2034.

Acesta a subliniat că este necesar ca statele membre să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, astfel încât în 2027 să poată fi adoptată legislația de aplicare și să fie finalizate pregătirile tehnice pentru noul exercițiu financiar.

În același timp, pozițiile aflate în acest moment pe masa negocierilor sunt diferite: un grup de 17 state cere păstrarea finanțării pentru agricultură și coeziune, în timp ce Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia solicită o reducere cu câteva sute de miliarde de euro a dimensiunii viitorului buget.