Liderii europeni sunt în alertă. Cât de aproape este un atac al Rusiei. Ce presupune planul de înzestrare a Armatei Române
Oficialii europeni de rang înalt sunt în alertă și iau în calcul scenariul în care Rusia ar putea să lanseze atacuri cu drone sau rachete împotriva țărilor NATO. Germania își pregătește spitalele pentru un eventual conflict, Lituania și-a actualizat planurile de evacuare, iar trupele Alianței Nord-Atlantice au început să facă exerciții în regiunea baltică. Între timp, Nicușor Dan recunoaște că, deși România şi-a îmbunătăţit răspunsul la ameninţarea dronelor, nu este complet pregătită încă de un astfel de scenariu. Realitatea PLUS a realizat un material despre evoluția războiului provocat de Rusia, răspunsul statelor NATO, dar și care sunt obiectivele României pentru următorii 10 ani privind înzestrarea armatei.
Europa crește nivelul de pregătire militară pe flancul estic
Europa crește nivelul de pregătire militară pe flancul estic, după ce reprezentanții serviciilor de informații au averizat că Rusia are în plan să lanseze un test asupra statelor NATO. Conform prim-ministrul Poloniei, scopul lui Vladimir Putin ar fi subminarea Articolului 5, destabilizarea aliaților Ucrainei și, în final, destrămarea Alianței Nord-Atlantice.
”Planul rusesc, conform serviciilor de informații, include atacuri cu drone și rachete asupra țărilor care susțin Ucraina, inclusiv Polonia”, a declarat Donald Tusk, premierul Poloniei.
Ca răspuns direct la alerta lansată de Tusk, Franța a organizat o reuniune de urgență pentru a-și evalua securitatea.
”Amenințarea hibridă din partea Rusiei, la adresa europenilor și a Franței, s-a intensificat”, a spus Emmanuel Macron, președintele Franței.
Germania își pregătește spitalele în caz de război
Mai mult, și Germania s-a alăturat țărilor care iau măsuri, mai ales după tentativa de atac cu drone din Leipzig, despre care cancelarul Friedrich Merz a declarat că a fost îndelung pregătită de Rusia.
”Atacatorii acționează din ce în ce mai fără scrupule, fiind dispuși să provoace chiar și pagube materiale grave, ba chiar răniți și morți”, a afirmat Friedrich Merz, cancelarul Germaniei.
Astfel că Germania a început să pregătească spitalele pentru situația în care începe un război. De asemenea, ministrul Apărării de la Berlin a declarat că armata germană intenționează să înființeze primul său regiment de drone anul viitor, care va acoperi o rază de acțiune de până la 500 de kilometri.
Și Lituania se pregătește de un posibil conflict. Premierul Mindaugas Sinkevičius a declarat că autoritățile au pregătit planuri de evacuare pentru mai multe scenarii de securitate.
”În cazul în care vom fi atacați, nu ne vom preda. Dar, desigur, există planuri de evacuare pregătite. Vor exista rute pe care le analizăm în prezent”, a transmis Mindaugas Sinkevičius, premierul Lituaniei.
Iar Belarus organizează exerciții militare cu scenarii de combatere a dronelor în apropierea Lituaniei. La rândul său, Alianța Nord-Atlantică are trei planuri uriașe, de 4.000 de pagini, pentru apărarea flancului estic. Totodată, comandantul suprem al forțelor NATO în Europa a transmis un avertisment direct pentru Putin privind un atac asupra Alianței: ”Mai bine să nu încerce sub comanda mea!”
România va aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035
În țara noastră, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și-a asumat la NATO că România va aloca 5% din PIB până în 2035. Cea mai mare parte din bani, 3,5%, vor fi investiți pentru apărare propriu-zisă, iar restul de 1,5% vor fi alocați pentru infrastructură și securitate. Creşterea bugetelor de apărare a permis, potrivit MApN, iniţierea unui amplu proces de modernizare a structurii de forţe, cu efect direct asupra achiziţiilor de tehnică militară şi muniţii.
Ce presupune planul de înzestrare a Armatei Române
Primul document aprobat de CSAT a fost Planul de înzestrare a Armatei României, care vizează următorii 10 ani. Priorităţile pentru înzestrare sunt organizate în şase mari categorii de capabilităţi, conform terminologiei NATO.
Capabilități de angajare, care includ echipamentele și sistemele destinate direct luptei armate. De exemplu, armamentul individual modern de tip NATO, avioanele multirol F-35, tancurile principale de luptă, sistemele HIMARS sau obuzierele de 155 mm.
Capabilități de protecție - se referă la sistemele de rachete antiaeriene Patriot sau transportoarele blindate Piranha 5.
Capabilități de consultare, comandă și control, care cuprinde infrastructura hardware, software și rețelele de comunicații securizate necesare pentru conducerea centralizată a operațiunilor militare.
Capabilități de informații - ele grupează sistemele destinate culegerii, analizării și transmiterii datelor din teatrele de operații, precum sisteme de cercetare, drone tactice, senzori și sisteme radar.
Capabilități de proiecție, cum sunt aeronavele de transport militar C-130 Hercules sau C-27J Spartan.
Capabilități de sustenabilitate: lanțuri de aprovizionare, suport logistic, mentenanță, stocuri de muniție și combustibil.
Al doilea document, Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2044, vine cu o perspectivă mai largă, pentru următorii 18 ani. Se vorbește despre atingerea obiectivului de a avea aproximativ 120 de mii de militari activi, care să beneficieze de tehnică modernă și să fie capabili să susțină operațiuni de lungă durată.
Cele două proiecte arată bine pe hârtie, însă economia țării este deja într-un colaps total, iar experții spun că realizarea obiectivelor stabilite pentru următorii zece ani depinde în mare măsură de modul în care vor fi derulate programele din programul SAFE.
Bani mulți, șantier gol, Rheinmetall nu s-a prezentat licitație
Prin SAFE, România a luat cu împrumut 16,68 miliarde de euro de la Comisia Europeană pentru achiziția de echipamente militare și pentru dezvoltarea infrastructurii. Însă banii urmează să ajungă mai departe la Rheinmetall, gigantul german. Acest lucru a fost criticat și de șeful ROMARM.
”Industria de apărare din România este puternică și are potențial. De ce nu s-ar putea face o mașină de luptă, un MLI, precum Cobra cumpărat de la turci? De ce nu s-ar putea face în România pe aceeași platformă realizată deja de Dacia?”, a declarat Răzvan Pîrcălăbescu, director general ROMARM.
Între timp, Rheinmetall a evaluat costurile pachetului la 5,7 miliarde de euro, iar țara noastră trebuie să aștepte până în 2028 ca echipamentele să înceapă să fie livrate. Iar unul dintre contracte, cel de 920 de milioane de euro avea ca miză ca Rheinmetall să preia și să salveze șantierului Damen din Mangalia, care a intrat în faliment în aprilie. Acolo ar fi urmat să construiască 4 nave de patrulare.
Cu toate acestea, reprezentanții companiei nu s-au prezentat la licitațiile de vânzare organizate de lichidatorul judiciar. Criticii și liderii politici acuză Rheinmetall că așteaptă ca prețul șantierului să scadă semnificativ.
Rheinmetall, acuzată de șantaj după ce a cerut mai mulți bani
În România au existat mai multe controverse legate de colaborarea cu gigantul german, de-a lungul timpului. În timp ce negocierea contractelor din programul SAFE era în plină desfășurare la nivelul Cancelariei prim-ministrului, producătorii de armament de la Rheinmetall s-au răzgândit și au cerut majorarea prețurilor cu o treime. Pentru că statul român nu a fost de acord cu solicitarea gigantului german, aceștia au anunțat că vor produce mai puțin în România față de cum au stabilit inițial.
30 de drone intrate ilegal în România în 2026
Între timp, însă, România e tot mai expusă incidentelor cu drone. Primele opt luni ale anului au înregistrat un număr record de drone intrate în țară, mai exact 30, dintr-un total de 49 de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Evident, o intensificare.
Cel mai grav incident cu o dronă înregistrat în România a avut loc anul acesta în Galați, în noaptea de 28 spre 29 mai. O dronă kamikaze rusească, încărcată cu explozibil, a pătruns adânc în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit direct pe acoperișul unui bloc de locuințe cu 10 etaje din oraș. În urma impactului, o femeie de 53 de ani și fiului ei de 14 ani au suferit arsuri și au fost duși de urgență la spital.
Iar cel mai recent incident a avut loc chiar în noaptea de 1 spre 2 octombrie, când o dronă a pătruns în spațiul aerian și s-a prăbușit în zona localităţii Plauru, judeţul Tulcea, și a produs unui incendiu.
Nicușor Dan: ”Am făcut progrese, dar nu suntem complet pregătiți”
Nicușor Dan a recunoscut într-un interviu pentru CNN International că țara noastră nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea acestui nou tip de amenințare.
”Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî. Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut astfel de îmbunătățiri”, a transmis președintele României.
Mai mult, șeful statului a spus că Donald Trump are dreptate să critice statele europene că nu contribuie suficient.
”Pe o perioadă îndelungată, Statele Unite au apărat Europa sau au contribuit la apărarea acesteia. Iar din punct de vedere economic, această contribuție nu a fost proporțională. Și în acest sens, președintele Trump are dreptate. Da, trebuie să reechilibrăm această contribuție”, a afirmat președintele Nicușor Dan.
Cât despre pericolul unui atac direct al Rusiei asupra unui stat NATO, Nicușor Dan spune că nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani. Și oficialii Alianței dau asigurări că nu vorbim despre un pericol iminent. Dar atât președintele României, cât și NATO pun accentul pe pregătirea Europei în caz de conflict, asta înainte ca următoarea dronă, următorul atac sau următoarea escaladare să nu mai fie un incident, ci începutul unei confruntări directe.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News
