Realitatea.net a urmărit dezbaterile de luni atât din plenul Senatului, cât și din Comisia Iordache. Pentru o înțelegere facilă, textul este împărțit în două părți, modificările din comisie și cele din plen, pentru cele trei legi. Imediat după vot, PNL a anunțat că va ataca la CCR proiectele adoptate.
Cum a decurs votul din plen
Legea 303 a trecut de votul senatorilor cu 83 de voturi ”pentru”, 36 ”împotrivă”. La dezbaterile din plen, USR și-a susținut amendamentele respinse, dar niciunul nu a fost adoptat. Dar a fost aprobat un amendament corecție al lui Șerban Nicoale, senator PSD. Acesta a vrut să repare o eroare comisă în comisia Iordache, la un amendament PSD-ALDE, astfel încât judecătorii CCR să nu aibă de suferit, în urma unor modificări făcute la un articol. Astfel, a fost scoasă formula ”eroare judiciară imputabilă judecătorului sau procurorului”, iar amendamentul a fost adoptat. Totodată, în cadrul dezbaterilor, PSD a primit și critici: Iulia Scântei, senator PNL, le-a transmis celor din PSD că au votat articole care erau declarate neconstituționale.
Senatul a votat și legea 304, cu 83 de voturi ”pentru”, o abținere și 35 de voturi ”împotrivă”. Totodată, legea 317 a fost votată de Senat cu cu 82 ”pentru”, o abținere și 36 ”împotrivă”.
La ora 17.30, au început dezbaterile pentru legea 317, iar Senatul a votat prelungirea programului. Anterior, au început dezbaterile generale și pentru Legea 304. Robert Cazanciuc, membru al comisiei speciale, a luat cuvântul de la tribună și a explicat motivele pentru care Comisia a dat raport de adoptare pentru lege. În schimb liberalii au venit și au spus, prin vocea lui Daniel Fenechiu că ei vor vota împotriva proiectului și în Senat.
După ce a fost aprobată procedura de urgență pentru legile Justiției, Florina Presadă, senator USR, a venit la tribună și a menționat că s-a votat procedura de urgență pentru legile justiției, după ce anterior, cele trei legi au trecut prin procedura parlamentară: ”Ar trebui să ne fie rușine. Ar trebui să ne fie rușine și să plecăm”!
Asta după ce ședința Senatului a început cu întârziere, la ora 16.20, iar USR a cerut, de la plen, scoaterea legilor Justiției de pe ordinea de zi, dar propunerea a fost respinsă. Pe de altă parte, senatorii USR au venit pregătiți cu bannere și stickere ”Toți pentru Justiție”.
Cum a decurs votul din Comisia Iordache
1.Ce s-a modificat la Legea 303
Înainte de votul din plen, la ora 13.00, Comisia a dat raport favorabil și pentru ultima lege, 303.
O modificare importantă la legea 303 a fost la articolul 96, unde s-a votat introducerea unui amendament PSD-ALDE prin care acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului se face și după propria evaluare a Ministerului Finanțelor, prevedere care până acum nu era. Iată amendamentul:
(8) Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecției Judiciare prevăzut la alin. (7) și al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcției cu rea credință sau gravă neglijență. Termenul de exercitare a acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției Judiciare.
Anterior, a fost adoptat un amendament PSD-ALDE prin care se stabilește eroarea judiciară imputabilă judecătorului sau procurorului:
La articolul 96, alineatul (3), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Există eroare judiciară imputabilă judecătorului sau procurorului atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției: a) a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale absolute ale persoanei;
2. Ce s-a modificat la Legea 317
În comisie fost votată și legea 317, cu 12 voturi ”pentru”.
A fost adoptat un amendament PSD-ALDE prin care și actele administrative extrajudiciare sunt informații de interes public:
Alineatul (7) al articolului 7 se modifică și va avea următorul cuprins:
(7) Informațiile care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituțională între instanțe și parchete, pe de o parte, și orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum și actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea 544/2001, constituie informații de interes public, la care accesul liber este garantat.
Totodată, s-a votat un alt amendament a PSD-ALDE, la articolul 54, de eliminare a alineatului (21), întrucât exista o suprapunere, privind vechimea în muncă a membrilor CSM. Cu alte cuvinte, amendamentul se repeta:
(2) Calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societății civile, reprezintă vechime în specialitate recunoscută în profesiile juridice, și pe durata mandatului este incompatibilă cu exercitarea calității de parlamentar, ales local, funcționar public, judecător, procuror, notar public, avocat, consilier juridic, mediator, arbitru, executor judecătoresc, practician în insolvență, grefier, consilier de probațiune și a altor profesii juridice reglementate de lege.
PSD-ALDE a propus un amendament prin care secțiile din CSM vor propune un candidat pentru funcția de vicepreședinte și președinte CSM:
(2) Pentru funcția de președinte și vicepreședinte vor candida un judecător și un procuror desemnați de Secția pentru judecători respectiv, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din rândul membrilor săi, în prezența a cel puțin 2/3 din membrii secțiilor, cu votul majorității membrilor prezenți.
Ce s-a modificat la Legea 304
Legea 304 a fost adoptată de Comisia Iordache cu 12 voturi ”pentru„ și 5 ”împotrivă”.
USR a propus un amendament prin care dorea eliminarea articolului care prevedea anularea înființarea Secției Speciale de Investigare a magistraților. Cum era de așteptat, amendamentul a fost respins cu majoritate de voturi. Iată cum era formulat amendamentul:
Introducerea Secțiunii 21 s-a făcut fără niciun studiu de impact. Evaluarea trebuia făcută atât cu privire la necesitatea înființării unei noi secții în cadrul parchetului general, cât și cu privire la impactul bugetar al unei astfel de măsuri. Din această perspectivă se încalcă art. 138 alin. (5) din Constituție, art. 15 din Legea nr. 69/2010 și Legea nr. 500/2001.
Pe de altă parte, a fost adoptat un amendament prin care completul de judecată trebuie să fie format din 2 judecători: ”Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet format din 2 judecători.
La începutul ședinței, Stelian Ion, deputat USR, a făcut apel către restul comisiei, ca măcar de această dată să nu se mai dezbată pe repde înainte. Așa cum s-a văzut și de data aceasta, majoritatea PSD-ALDE-UDMR a dezbătut legile la fel de repede. Și în comisie, și în plen. Rămâne de văzut dacă legile vor fi contestate la CCR, și dacă judecătorii vor admite excepțiile de neconstituționalitate.
