Kovesi: Schimbările conducerii politice influenţeză sesizările la DNA. Numărul creşte sau scade

"Creste sau scade numărul de sesizări in functie de schimbările politice. Este rau ca pana la schimb conducerii politice avem un comportament diametral opus, instituțiile nu se constitue parte civilă în dosar".

Anterior, Kovesi a mai spus: "Abordarea infracţiunilor pleacă de la prevenire la combatere. Noi am inversat puţin ordinea, tocmai pentru că în anchete am constatat că în frauda achiziţiilor publice sau în fenomenul abuzului în serviciu avem tipologii repetitive. Am considerat că întocmirea unui studiu în care să arătăm asta poate fi un instrument util pentru celelalte instituţii. Am insistat pe această problemă a prevenirii. Nu vom rezolva problema corupţiei în România doar arestând inculpaţi, doar trimiţând în judecată funcţionari publici sau obţinând condamnări. Corupţia în România poate fi rezolvată dacă efortul investigativ al procurorilor este dublat de măsuri de prevenire şi de educaţie serioasă în anticorupţie".

Studiul a fost făcut pornind de la 20 de cazuri instrumentate de DNA şi a avut în vedere trei criterii: inculpatul principal să fi comis cel puţin o infracţiune de abuz în serviciu, să aibă o funcţie publică la nivelul unei structuri a autorităţii locale, iar pentru infracţiunile comise instanţa să fi pronunţat o decizie definitivă de condamnare, perioada de referinţă fiind 2016-2017. Procurorul şef al DNA a spus că principalele concluzii ale acestui studiu sunt că, pe lângă faptul că prin fraudarea achiziţiilor publice s-au creat prejudicii mari bugetelor, "a fost blocată calitatea vieţii în comunităţile respective". "În foarte multe situaţii vorbim despre lipsa eficienţei mecanismelor de verificare şi control", a arătat Kovesi.