Potrivit Codului administrativ (OUG nr. 57/2019), Legea contabilității nr. 82/1991, precum și normelor Ministerului Finanțelor, situațiile financiare trebuie întocmite și prezentate la nivel de UAT, nu la nivel de subdiviziune administrativă. Municipiul București este singurul titular al patrimoniului public, iar sectoarele sunt doar structuri administrative fără patrimoniu propriu. Cu toate acestea, în mandatul actual:
Nu a fost întocmit un bilanț consolidat al UAT Municipiul București. Situațiile financiare nu includ patrimoniul integral și nu reflectă activitatea economică și bugetară a entităților subordonate sau a societăților comerciale în care municipiul este acționar.
Sectoarele au continuat să publice bilanțuri individuale, prezentate ca și cum ar deține patrimoniu propriu – fapt juridic imposibil, contrar legii și cu potențiale efecte de fals contabil.
Patrimoniul UAT nu este inventariat complet și corect, iar lipsa unei evidențe centralizate a bunurilor publice și a participațiilor economice creează premise pentru pierderi patrimoniale, tranzacții nelegale și ascunderea de active.
Împuternicirile exprese ale Consiliului General nu au fost emise sau respectate, multe contracte și acte administrative fiind încheiate fără mandat legal.
Aceste nereguli pot constitui temei de răspundere juridică pe mai multe paliere:
Răspundere administrativă și disciplinară: neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de Legea contabilității, Codul administrativ și legislația financiară atrage sancțiuni pentru ordonatorul principal de credite (Primarul General) și pentru conducerea direcțiilor financiare.
Răspundere civilă: Municipiul București, ca persoană juridică, poate cere în instanță recuperarea prejudiciilor produse prin omisiunea consolidării, lipsa inventarierii patrimoniului sau încheierea de acte fără mandat.
Răspundere contravențională: Curtea de Conturi poate aplica amenzi și dispune măsuri obligatorii de remediere. De asemenea, Ministerul Finanțelor poate refuza validarea conturilor și bloca execuția bugetară.
Răspundere penală: dacă în urma unui control se constată fapte precum ascunderea de active, denaturarea situațiilor financiare, folosirea nelegală a patrimoniului sau atribuirea nelegală de contracte, pot fi reținute infracțiuni precum abuz în serviciu (art. 297 Cod penal), fals intelectual (art. 321 Cod penal), delapidare sau deturnare de fonduri publice și chiar evaziune fiscală dacă s-a urmărit sustragerea de la obligații bugetare.
În cazul unui audit al Curții de Conturi, nerespectarea cerințelor legale privind consolidarea, lipsa inventarului patrimonial și prezentarea de situații incomplete vor fi considerate abateri grave de la legalitate și regularitate, ceea ce va conduce la măsuri de imputare și sesizarea organelor de urmărire penală.
ANAF poate iniția verificări pentru determinarea corectă a obligațiilor fiscale și poate stabili sume suplimentare de plată sau penalități.
Parchetul poate declanșa urmărirea penală dacă se constată intenția de a ascunde bunuri publice, de a favoriza terți sau de a prejudicia bugetul local.
În concluzie, mandatul lui Nicușor Dan este marcat de încălcarea repetată a legii în domeniul administrativ, contabil și patrimonial, generând un risc juridic semnificativ atât pentru el personal, cât și pentru aparatul administrativ, risc care s-ar materializa imediat într-un control riguros al Curții de Conturi, ANAF sau al Parchetului.
