Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că Comisia Europeană a transmis observații și solicitări de clarificare asupra proiectului legii salarizării unitare, iar Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii lucrează la revizuirea documentului. Miza este îndeplinirea unui jalon din PNRR, de care depinde accesarea a 770 de milioane de euro.
Proiectul legii salarizării unitare a fost trimis experților Comisiei Europene pentru verificarea conformității cu angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit lui Ilie Bolojan, Executivul a primit miercuri punctul de vedere al Comisiei, care nu respinge inițiativa, însă ridică mai multe semne de întrebare privind forma propusă.
Bruxelles-ul cere clarificări
„Pentru a verifica dacă, într-adevăr, această formulă nu doar că ar putea avea o susţinere la noi, ci este şi jalon îndeplinit, a fost comunicat experţilor Comisiei Europene acest draft. (...) A venit un punct de vedere astăzi de la Comisie legat de aceste observaţii, iar în baza acestui punct de vedere Ministerul de Finanţe şi Ministerul Muncii au lucrat, prin experţii lor, în aşa fel încât să reaşeze propunerea”, a declarat premierul interimar.
Bolojan a subliniat că observațiile formulate de Bruxelles sunt „de bun-simț” și vizează în special sustenabilitatea financiară a noii grile de salarizare din sectorul public.
Impactul bugetar, principala problemă
Una dintre principalele rezerve ale Comisiei Europene se referă la creșterea anvelopei salariale și la efectul acesteia asupra deficitului bugetar. Premierul interimar a arătat că orice majorare a cheltuielilor de personal trebuie compensată prin economii în alte zone ale bugetului.
„E o problemă legată de faptul că, în condiţiile în care creşti anvelopa peste un anumit nivel, trebuie să găseşti diferenţa de bani pe care trebuie să o reduci din altă parte. Deci, problema este ca la final, plus cu minus, să te încadrezi în ceea ce poate economia românească”, a explicat Ilie Bolojan.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat Comisiei mai multe scenarii privind evoluția cheltuielilor salariale. Printre acestea s-ar fi aflat variante cu o creștere de 12 miliarde de lei sau de 16 miliarde de lei în 2027, comparativ cu 2026. În discuțiile inițiale, estimarea luată în calcul era de circa 8 miliarde de lei.
Bruxelles-ul nu ar accepta variantele cu impact de 12 sau 16 miliarde de lei fără măsuri compensatorii care să reducă alte cheltuieli publice. Printre soluțiile analizate s-ar fi numărat și diminuarea unor drepturi acordate urmașilor prizonierilor de război.
Două scenarii pentru România
Ilie Bolojan a anunțat că urmează o nouă rundă de negocieri tehnice, iar România are două opțiuni: adoptarea unei formule agreate de toate părțile sau riscul pierderii fondurilor europene aferente jalonului din PNRR.
„Mâine vom mai avea o rundă de discuţii. Sunt două posibilităţi: sau se ajunge la un consens şi la o formulă de susţinere, pe care eu personal o susţin (...), sau dacă nu se va ajunge la o înţelegere pe tema asta, atunci vom fi în situaţia în care vom pierde nişte fonduri europene”, a spus premierul interimar.
Reforma salarizării în sectorul public trebuie finalizată până la 31 august, conform calendarului asumat prin PNRR. Neîndeplinirea jalonului ar putea bloca plata a 770 de milioane de euro către România.
Discuții la Cotroceni
Președintele Nicușor Dan urmează să se întâlnească joi, la Palatul Cotroceni, cu liderii fostei coaliții de guvernare și cu miniștrii demiși ai Finanțelor și Fondurilor Europene. Discuțiile vor viza stadiul proiectelor finanțate prin PNRR și soluțiile necesare pentru deblocarea reformelor restante.
Miza negocierilor cu Bruxelles-ul este găsirea unei variante a legii salarizării care să permită corectarea dezechilibrelor din sistemul bugetar, fără să genereze presiuni suplimentare asupra finanțelor publice.
