Atac fără precedent în presa maghiară la adresa Laurei Codruța Kovesi. „Una dintre cele mai întunecate, mai respingătoare, mai josnice figuri”

Jurnalistul Zsolt Bayer a readus în discuție ancheta DNA care l-a vizat pe primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, și a criticat în termeni extrem de duri activitatea fostei șefe a Direcției Naționale Anticorupție.

Mandatul de șapte ani al Laurei Codruța Kovesi la conducerea EPPO se încheie la 31 octombrie 2026. Începând cu 1 noiembrie, instituția va fi condusă de procurorul german Andrés Ritter, numit în martie de Consiliul UE și Parlamentul European.

Zsolt Bayer: „Una dintre cele mai întunecate, mai respingătoare, mai josnice figuri”

Editorialul publicat de Zsolt Bayer în Magyar Nemzet pornește de la perioada în care Laura Codruța Kovesi conducea DNA și de la ancheta deschisă împotriva primarului din Sfântu Gheorghe.

Jurnalistul maghiar o descrie pe Kovesi în termeni extrem de duri, afirmând: „Iat-o pe Laura Codruța Kövesi. Una dintre cele mai întunecate, mai respingătoare, mai josnice figuri, din care rezultă cu o naturalitate evidentă că astăzi această figură este procurorul-șef al Parchetului European (EPPO).”

Bayer își concentrează apoi o parte importantă a editorialului asupra dosarului lui Antal Arpad, deschis de DNA în România cu aproximativ un deceniu în urmă.

Dosarul lui Antal Arpad, deschis de DNA în 2015

Potrivit informațiilor prezentate în editorial, DNA a început urmărirea penală împotriva lui Antal Arpad, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, în legătură cu utilizarea unui împrumut acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Dosarul a fost deschis în 2015 și a vizat acuzații de abuz în serviciu, trafic de influență și deturnare de fonduri, fiind indicat un prejudiciu de aproximativ un milion de euro.

În 2019, după patru ani de anchetă, dosarul a fost clasat. Antal Arpad declara atunci că fusese anunțat că dosarul deschis de DNA București în 2015 fusese închis.

„Pe 2 iulie am fost anunţat că dosarul deschis de DNA Bucureşti în 2015 a fost închis, a fost clasat. Am fost acuzat de abuz în serviciu, trafic de influenţă, deturnare de fonduri, cu un prejudiciu de un milion de euro. În 2014 a avut loc un control al Curţii de Conturi la Primăria Sf. Gheorghe privind un contract semnat cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, fiind făcut un act de acuzare împotriva mea. În primele luni ale anului 2015, mai multe organe de cercetare, DNA Bucureşti, DNA Braşov şi locale, au deschis dosare care au fost reunite în 15 februarie 2015 şi a fost un singur dosar, preluat de DNA Bucureşti. Două zile mai târziu am fost trezit dimineaţă de procurori, jandarmi, mi-au percheziţionat casa şi au fost percheziţii la Primărie, după care am fost dus într-o dubă a Jandarmeriei la Bucureşti pentru audieri timp de 7 ore şi lăsat acasă. Am primit, iniţial, control judiciar de 60 de zile după care mi s-au ridicat treptat restricţiile”, a declarat Antal Arpad în 2019.

Peste 11.000 de pagini de interceptări

Primarul din Sfântu Gheorghe afirma că dosarul său a inclus un volum foarte mare de interceptări.

Potrivit declarațiilor sale, în dosar se aflau 11.427 de pagini de interceptări ale telefoanelor mobile sau ambientale. În cadrul anchetei ar fi fost interceptate 47 de persoane.

În materialul publicat în Magyar Nemzet se susține că ancheta a durat aproape trei ani și jumătate și că, pe durata procedurilor, Antal Arpad a fost împiedicat să își exercite funcția de primar pentru anumite perioade, s-a aflat sub supraveghere și a avut restricții privind părăsirea țării.

Totodată, jurnalistul maghiar afirmă că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare ar fi transmis în timpul anchetei că a monitorizat investițiile și nu a identificat abuzuri sau utilizarea necorespunzătoare a fondurilor.

Dosarul a fost în cele din urmă clasat de DNA.

Kelemen Hunor a criticat durata anchetei

În momentul în care Antal Arpad a anunțat clasarea dosarului, liderul UDMR Kelemen Hunor a reacționat la rândul său și a pus sub semnul întrebării durata și costurile anchetei.

„Procurorul putea să trimită dosarul la judecătorie, iar atunci acest serial, pentru că trăim perioada serialelor, ar fi avut un nou sezon. Viaţa noastră este extrem de transparentă, după cum se vede din cele 11.000 de pagini de ascultare, de urmărire şi, dacă nu am fi fost extrem de corecţi şi am fi făcut ceva ilegal, atunci de mult lucrurile ar fi luat o altă direcţie. După 1.232 de zile adevărul iese la iveală, dar rămâne de văzut pe ce s-au cheltuit banii pentru acest dosar şi care a fost scopul. Acest scop nu a fost altul decât de a descuraja liderii politici maghiari într-o perioadă importantă, înainte de alegerile din 2014 şi 2016 , de a asuma tot ce este în programul nostru politic”, a spus Kelemen Hunor.

Liderul UDMR s-a întrebat atunci dacă România mai respectă criteriile statului de drept și a susținut că ancheta i-a afectat imaginea lui Antal Arpad și l-a supus unor presiuni.

Editorialul enumeră și alte dosare DNA

Zsolt Bayer își extinde criticile dincolo de cazul primarului din Sfântu Gheorghe și enumeră mai multe anchete DNA care, în opinia sa, s-au încheiat cu achitări sau clasări.

Printre numele menționate de jurnalist se află foști premieri și miniștri precum Victor Ponta, Călin Popescu-Tăriceanu și Ludovic Orban, dar și Vasile Blaga, Dan Radu Rușanu, George Scutaru sau Dan Motreanu.

Editorialul amintește și cazurile unor lideri locali, între care Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu, Tibor Bokor și Róbert Ráduly, precum și dosarul fostei viceprimărițe a municipiului Cluj-Napoca, Anna Horváth.

În cazul acesteia, Bayer amintește acuzațiile legate de aproximativ 50 de bilete la un concert, pe care Anna Horváth le-ar fi primit de la un antreprenor și ulterior le-ar fi distribuit unor copii din Cluj-Napoca.

Sunt invocate și acuzațiile formulate împotriva lui Kovesi

O altă parte a editorialului se referă la dosarele în care Laura Codruța Kovesi însăși a fost vizată în perioada în care conducea DNA.

Jurnalistul maghiar amintește dosarul deschis în urma plângerii lui Sebastian Ghiță și acuzațiile formulate în legătură cu aducerea în România a lui Nicolae Popa, fostul director al FNI.

Kovesi a fost pusă sub acuzare în 2019 de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție în legătură cu acuzații precum luare de mită, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu. Ulterior, în 2023, Parchetul General a anunțat clasarea dosarului, stabilind pentru acuzațiile respective că faptele nu există.

Editorialul face referire și la acuzațiile formulate în legătură cu activitatea DNA Ploiești.

Critici legate de poziția lui Kovesi față de Ungaria

În ultima parte a textului, Zsolt Bayer critică pozițiile exprimate de Laura Codruța Kovesi în legătură cu posibilitatea ca Parchetul European să înceapă să opereze în Ungaria.

Jurnalistul citează declarații atribuite lui Kovesi potrivit cărora activitatea EPPO în Ungaria nu ar reprezenta o încălcare a suveranității țării și menționează informațiile privind pregătirile pentru o eventuală participare a Ungariei la mecanismul EPPO.

Bayer pune aceste afirmații în legătură cu cazul lui Antal Arpad și cu anchetele care i-au vizat pe alți politicieni maghiari din România.

Editorialul se încheie într-o notă extrem de agresivă la adresa Laurei Codruța Kovesi, jurnalistul afirmând despre aceasta: „Nimic. Pentru că e un ticălos”.

În paralel cu atacurile din presa maghiară, Kovesi se află în ultimele săptămâni ale mandatului său la EPPO. Consiliul UE a confirmat numirea lui Andrés Ritter în funcția de procuror-șef european, cu preluarea mandatului de la 1 noiembrie 2026.