Florin Iordache a negat că modificările propuse la Codurile Penale ar fi cu dedicație pentru vreun politician. Mai mult, acesta a punctat că prin propunerile aduse, ”se va normaliza viața în România, după niște reguli clare”.
”Nicio lege nu se face cu dedicatie, pentru o anumita persoana. Legile nu sunt facute pentru persoane sau o anumita persoană”, a spus aceasta, la Comisia Specială.
Iordache a mai punctat că prin cele trei proiecte de lege, ”se va normaliza viața în România”:
”S-au depus ieri de către grupurile parlamentare PSD-ALDE trei inițiative care vizează modificările și punerile în concordanță a Codului penal, Codului de procedură penală și Codului de provedură civilă cu deciziile Curții, cu Directivele europene și cu deciziile CEDO. În același timp, prin aceste trei inițiative nu facem decât să normalizăm o viață în România, care trebuie să fie gestionată de niște reguli clare”, a spus acesta.
Iordache a mai spus că articolul privind neglijența în serviciu a fost abrogat deoarece se amesteca cu abuzul în serviciu, iar acesta din urmă ar trebui adoptat fără prag valoric.
"Se amesteca abuzul în serviciu cu neglijența. Se vede în expunerea d emotive de ce am propus abrogarea. Avem în jur de 14 propuneri cu prag mai mare sau mai mic la abuzul în serviciu și ministrul Justiției a spus că are o propunere legată de abuz așa că vom alege cea mai bună variantă. Dacă punem prag de o anumită valoare, întrebarea va fi de ce acel prag. Cred că definirea ar fi bine să se facă fără prag valoric", a declarat deputatul Florin Iordache.
"În România sunt și judecători și așteptăm observațiile secției de judecători din CSM și a asociațiilor profesionale ale judecătorilor. Nu le adoptăm în trei zile", a mai spus Florin Iordache
Una din propunerile din proiectele de modificare a codurilor penale din Parlament vizează abrogarea infracțiunii de neglijență în serviciu deoarece, potrivit documentului, este dificilă diferențierea între abatere disciplinară și faptă penală.
„În ceea ce privește abrogarea art. 298, se impune abrogarea acestei norme, deoarece este foarte greu să se distingă între abaterea disciplinară și fapta penală, dat fiind că ambele forme sunt reglementate în acela și mod. Astfel, se ajunge la incriminări discreționare, fără elemente clare de distincție. În plus, față de decizia CCR referitoare la neconstituționalitatea infracțiunii de neglijență în serviciu, în care s-a configurat conținutul constitutiv al infracțiunii în aceeași manieră ca la abuzul în serviciu, devine imposibil de imaginat cum s-ar putea încălca expres o normă, dacă funcționarul ar cunoaște-o și nu ar urmări un scop ilicit. Adică, există o contradicție: dacă funcționarul cunoaște textul de lege și îl încalcă voit atunci forma de vinovăție a culpei nu poate fi reținută. Dacă nu îl cunoaște din motive independente de voința sa (nu are competența de a o cunoaște), atunci nu poate exista nicio formă de vinovăție a acestuia”, arată documentul.
De asemenea, în sursa precizată se mai arată că principiul potrivit căruia nimeni nu poate invoca necunoașterea legii trebui utilizat numai în materia răspunderii civile ori disciplinare, deoarece necunoașterea legii civile nu poate angaja răspunderea penală.
