În ceea ce privește deficitul guvernamental general, conform noilor estimări, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult până la 3,9% din PIB și să ajungă la 4,1% în 2019.
"Deficitul bugetar este preconizat să crească ca urmare a majorării salariilor în sectorul public preconizate în Legea salarizării unitare. Ca o consecință a relaxării fiscale și a creșterii decalajului dintre PIB-ul realizat și PIB-ul potențial, deficitul structural al României este preconizat să crească de la 2,2% din PIB în 2016 la aproximativ 3,3% în 2017 și aproape 4,6% în 2019. În pofida creșterii economice puternice, raportul datorie/PIB ar urma să crească de la 37,6% din PIB în 2016 la 40,5% din PIB în 2019", se arată în raportul CE.
Executivul comunitar subliniază însă că, având în vedere că până la data elaborării acestor prognoze nu a fost publicat proiectul de buget pe 2018 și, de asemenea, că nu a fost stabilit modul în care vor fi puse în practică mai multe alte măsuri anunțate anterior, aceste elemente reprezintă un risc (pozitiv sau negativ) la adresa acestor prognoze.
Acest lucru este valabil în special în cazul modificărilor preconizate în sistemul de contribuții sociale și al impozitului pe venitul persoanelor fizice.
"Posibila înăsprire a politicii monetare a BNR, ca răspuns la presiunile inflaționiste, ar putea afecta perspectivele pentru investițiile private și exporturi. De asemenea, investițiile ar putea fi afectate negativ dacă Guvernul va reduce și mai mult investițiile publice pentru a-și atinge țintele bugetare. Creșterea costurilor cu mâna de lucru, ca urmare a faptului că majorarea salariilor depășește creșterea productivității, ar putea afecta exporturile României.", se mai arată în raport.
Revoluţia Fiscală a fost adoptată miercuri
8 noiembrie 2017 rămâne ziua în care Guvernul Tudose a ignorat toate avertismentele şi a adoptat "Bulversarea Fiscală". Concret, Executivul a aprobat Ordonanţa de urgenţă privind controversatul transfer al contribuțiilor de la angajatori la angajați, reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%, dar și o serie de modificări privind modul de impozitare al companiilor. În schimb, românii rămân cu întrebări: nu este clar dacă după 1 ianuarie 2018 rămân cu aceiaşi bani în mână, cum nu este clar dacă angajatorul le va mări salariul brut, astfel încât salariul net să rămână acelaşi. Şi totuşi, miercuri seară, aproximativ 1.200 de oameni protestau în faţa Guvernului, tocmai pentru că nu au vrut "Revoluţia Fiscală".
Avem ordonanță de urgență pentru ”Revoluția Fiscală”, dar nu avem răspunsuri de la Guvern, întrucât după modificările fiscale anunțate, 6 milioane de contracte de muncă sunt sub semnul întrebării. Și asta pentru că cele mai importante modificări din Ordonanță vizează următoarele:
►mutarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat (actualmente salariatul plăteşte statului 16,5% din salariul brut, iar angajatorul 22,75%)
►scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri (salarii, chirii, dobânzi etc);
►reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25
►reducerea procentului de plată către Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75%;
►instituirea pentru companii a contribuţiei asigurătoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii (aşa-numita taxă de solidaritate);
