CNMR solicită Guvernului Cioloş asumarea şi continuarea măsurilor negociate cu Prim-ministrul interimar Cîmpeanu referitoare la: educaţie, sănătate, cercetare, apărare, fonduri europene.
Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR) susţine Programul de guvernare al Guvernului Cioloş, respectiv acele puncte care corespund cu Planul Naţional pentru Modernizarea României al Coaliţiei, urmând ca CNMR să monitorizeze atent actualul Guvern şi să semnaleze societăţii eventualele derapaje.
Coaliţia a constatat că există principii comune asumate atât în Programul de guvernare al noului Guvern, cât şi în Planul Naţional pentru Modernizarea României al CNMR, respectiv susţinerea unei guvernări trasparente, predictibile şi responsabile, precum şi asumarea de către Guvern a unei consultări permanente cu actorii relevanţi ai societăţii civile şi cu grupurile de cetăţeni în formarea politicilor publice.
Un alt punct comun îl reprezintă susţinerea actului de justiţie, a educaţiei, sănătăţii, securităţii naţionale, apărării, mediului de afaceri, etc.
Prin analiza comparativă am putut observa că Programul de guvernare propus conţine principii comune cu Planul Naţional pentru Modernizarea României, dar am observat o diferenţiere clară la nivelul măsurilor concrete.
CNMR reiterează afirmarea celor 51 de măsuri concrete pentru modernizarea României în diverse domenii de activitate, precum şi promovarea unor viziuni pe termen lung pentru România.
Astfel, CNMR apreciază componenta de transparenţă şi consultare publică a noului Guvern şi îşi exprimă încrederea că implementarea acestor măsuri vor conduce la dezvoltarea şi modernizarea României.
Totodată, CNMR solicită actualului Guvern să îşi asume şi să implementeze măsurile negociate de către Coaliţie cu Prim-ministrul interimar Sorin Cîmpeanu privind creşterile bugetare pentru educaţie, cercetare, sănătate, apărare, precum şi eficienţa absorbţiei fondurilor structurale până la sfârşitul acestui an.
Cele 51 de măsuri propuse de CNMR în Planul Naţional pentru Modernizarea României:
1. Constituirea unei Școli de Guvernare Euro Atlantică pentru pregătirea viitorilor lideri politici si administrativi ai României, printr-un parteneriat între: Guvern, mediul academic și universități din România precum și universități de prestigiu din spațiul Euro Atlantic.
2. Constituirea, la nivelul Guvernului, a unui grup de lucru format din: Academia Română, Consiliul Naţional al Rectorilor, Consorţiul Universitaria, Academia Oamenilor de Ştiinţă, alte academii şi Banca Naţională a României în vederea elaborării unei analize și planuri de dezvoltare a României până în 2030. (ex: situația demografică actuală și tendințele până în 2030, gradul de asimilare a întregii țări a proiectului națiunii române, etc).
3.Promulgarea de urgenţă de către Președinte a legii privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populației ( lege care obligă interzicerea organizării de evenimente în spaţii care au risc seismic ridicat sau care nu au fost consolidate (ex: Centrul Vechi al Bucureştiului)).
4. Definirea agriculturii ca prioritate naţională pentru dezvoltarea economiei româneşti și folosirea parteneriatului euro-atlantic, dar și a celorlalte parteneriate tradiționale ale României, pentru transformarea agriculturii într-un factor determinant de dezvoltare a economiei României.
5. Prezentarea de către Guvern a unui plan detaliat privind obiectivele şi măsurile de pregătire a preşedinţiei UE deţinută de România în 2019
6. Prezentarea de către Parlament a unui plan de măsuri privind întărirea unităţii statului român în vederea celebrării a 100 de ani de la MAREA UNIRE în spiritul toleranței și echilibrului social în raport cu minoritățile naționale.
7. Construirea a cel puțin 42 de parcuri tehnologice cu taxe zero pentru investitori pentru dezvoltarea de produse IT & C.
8. Construirea a cel puțin 90 de parcuri de cercetare şi dezvoltare cu taxe zero pe lângă universități sau institute academice împreună cu mediul privat, în vederea creării de produse de cercetare vandabile pe piața internațională.
9. Realizarea unui ghid de guvernare transparentă pentru fiecare partid în vederea selectării persoanelor ce sunt propuse pentru conducerea administrației publice locale sau centrale.
10. Construirea și definitivarea Programelor de Guvernare la nivelul tuturor partidelor politice prin crearea unor grupuri permanente pentru politici publice.
11. Exploatarea resurselor minerale pentru valorificarea superioară și crearea de locuri de muncă în țară, prin utilizarea și integrarea acestora în produse cu valoare adăugată mare. Realizarea unui inventar cu resursele minerale critice și strategice pentru industria românească și securitatea națională.
12. Aplicarea imediată și întocmai, fără modificări “in timpul jocului”, a Ordonanței și instrucțiunilor privind simplificarea procedurilor care vizează absorbția fondurilor structurale. (Agreate de CNMR cu Guvernul României, Parlament, Partidul Național Liberal, UDMR, Președinție). De aceste prevederi simplificate vor beneficia peste 70.000 de ONG-uri, peste 800.000 de companii, 3200 de administrații publice locale, administrație publică centrală).
13. Constituirea unei condici online obligatori a parlamentarului
14. Alocarea pentru anul 2016 cu 0,5% mai mulţi bani pentru Sănătate.
15. Reducerea la 300 a numarului parlamentarilor prin respectarea şi aplicarea Referendumului din 2009.
16. Întărirea controlului civil asupra serviciilor de informaţii prin intermediul comisiilor parlamentare de resort prin prezentarea de criterii transparente în procesul de selectare a membrilor comisiilor şi prezentarea în faţa Parlamentului a Rapoartelor anuale care să includă şi statistici privind sesizările înaintate instituţiilor statului în ceea ce priveşte actele de corupţie, etc.
17. Alocarea resurselor şi instrumentelor necesare instituţiilor din domeniul securităţii şi apărării naţionale în faţa vulnerabilităţilor şi riscurilor crescute din regiune.
18. Alocarea pentru bugetul anului 2016 a cel puțin 1.5 % din PIB pentru apărare.
19. Crearea unui statul special pentru funcționarii autorităţile de management care lucrează cu fonduri structurale și acordarea sau retragerea unui SPOR, în funcție de performanța obținută în absorbţia fondurilor structurale efectuată la nivelul fiecărui Program Operațional.
20. Neremunerarea celor peste 38.000 de consilieri locali și județeni. Teoretic, aceștia au o activitate permanenta și participarea la activitatea Consiliului Local sau Județean să fie făcută pe bază de convingere și voluntariat. Banii economisiți din indemnizații să fie alocați pentru stimularea și pregătirea continuă a funcționarilor publici performanți.
21. Prezentarea de către Guvern, în regim de urgență, a modificărilor normelor legale privind Securitatea în Muncă. Astfel, solicităm Ministerului Afacerilor Interne separarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență de zona de reglementare a propriei activități.
22. Alocarea pentru educație a 4,5 % din PIB pentru sectorul educațional în bugetul pentru anul 2016. Până în anul 2018 să se ajungă treptat la 6%.
23. Alocarea a 0,5% din PIB pentru sectorul de cercetare – inovare în bugetul pentru 2016. Până în 2018 să se ajungă la 1%.
24. Introducerea în programa școlară a unei noi materii obligatorii: Cunoașterea instituțiilor statului și educație juridică.
25. Prevenirea violenţei în şcoli prin înființarea Poliţiei Şcolilor.
26. Înființarea butonului de panică la nivelul tuturor unităților de învățământ.
27. Menținerea camerelor video la examenului de Bacalaureat.
28. Adoptarea unei noi Agende privind Educația și Formarea, prin care Guvernul României să pregătească oamenii pentru provocările societății digitale și ale tehnologiilor cu impact disruptiv, prin investiții în programe culturale, educaționale și de formare adaptate la dinamica și cerințele de noi profiluri profesionale generate de o nouă generație de sisteme de producție. Eliminarea analfabetismului digital până în anul 2030 ar trebui să reprezinte un obiectiv prioritar pentru sistemul național de educație și formare profesională.
29. Conferirea, prin lege, a unui statut special pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar(completare la punctul 22).
0. Realizarea reformei curriculare pe toate componentele ei, astfel încât realităţile economiei româneşti să corespundă cu cerinţele de pe piaţa muncii.
31. Aplicarea imediată a legii Parteneriatului Public - Privat.
32. Aprobarea de urgență de către Parlament a legii Holdigului.
33. Scutirea de orice taxe și impozite a IMM-urilor, atât pentru angajator cât și pentru angajat în primul an de funcționare cu condiția existentei unui plan de afaceri pentru minim 3 ani de activitate economică.
34. Alocarea suplimentară de resurse financiare infrastructurii feroviare si utilizarea acestora pentru un transport de marfă/pasageri competitiv și prietenos cu mediul înconjurător. Implementarea unor masuri eficiente pentru asigurarea integrității și funcționalității depline a infrastructurii froviare prin stoparea furturilor și actelor de vandalism.
35. Dezvoltarea infrastructurii rutiere prin aplicarea de urgență a Legii Parteneriatului Public - Privat (PPP)
36. Interzicerea la nivelul marilor proiecte de infrastructură de către companii străine ce își folosesc portofoliul pentru câștigarea licitațiilor și subcontractează pe sume infime la firme românești, externalizând astfel o mare parte din bani. Propunem astfel ca societățile cu capital străin să își asume cu mijloace proprii și de calitate executarea lucrărilor sau executarea integrală a lucrărilor de către companii românești.
37. Încurajarea investițiilor în infrastructurile TIC (Tehnologiile informației și comunicării), astfel încât toți cetățenii (inclusiv din zonele rurale ale României) și întreprinderile să aibă acces la rețelele de internet de mare viteză, la cele mai înalte standarde de calitate și securitate; Capacitatea de stocare și transmitere a unor volume mari de date digitale trebuie consolidată și actualizată, iar protecția acestor date trebuie garantată în conformitate cu interesele legitime ale cetățenilor și întreprinderilor din România.
38. Interzicerea modificărilor Codului Fiscal sau Codului Muncii prin Ordonanțe de Urgență în vederea oferirii de Predictibilitate şi stabilitate mediului de afaceri românesc sau străin.
39. Modificarea legislației penale prin renunțarea la posibilitatea retragerii plângerii în caz de viol de către partea vătămată;
40. Alocarea de către Guvern a sprijinului financiar și logistic necesar pentru: Direcția Națională Anticorupție (DNA), Parchetul General (PG), DIICOT, Instanţe de judecată, DLAF, Autoritatea de audit, precum si pentru instituțiile cu atribuții de prevenire a infracțiunilor, indiferent de natura acestora.
41. Înființarea unui tribunal de contencios administrativ la nivelul Tribunalul Bucureşti care să asigure celeritatea judecării spețelor ce vizează contestațiile în achiziții publice, dar și orice altă speță din zona de competentă.
42. Prezentarea de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a unor rapoarte şi analize cu privire la celeritatea judecării proceselor de achiziții publice și utilitatea folosirii Anonimelor în cercetarea penală.
43. Restrângerea abuzului de drept prin folosirea excesivă a plângerilor penale soluționate cu NUP (Neînceperea Urmăririi Penale) sau a contestării procedurilor de achiziție publică. Identificarea de către CSM și MJ a unor soluții de responsabilizare a petenților și degrevarea magistraților de cercetările inutile.
44. Detalierea clară a termenului “urgenţă” din legea care prevede posibilitatea folosirii de antemergător și restrângerea situațiilor posibile.
45. Alocarea de către Guvern a cel puțin 100 milioane de euro, din bani europeni, pentru următorii 7 ani, pentru asigurarea unor condiții minime de umanitate în închisori și pregătirea reincluderii sociale a celor ce vor fi eliberați.
46. Introducerea camerelor video la toate concursurile de ocupare a unei functii in institutiile publice.
47. Aplicarea deîndată a Legii Salarizării Bugetarilor, în vederea reglării unor decalaje existente între diferite categorii profesionale.
48. Publicarea unui raport de audit la nivelul activității TVR de către Parlament precum și oferirea unui Plan de Soluții pentru continuarea activității Televiziunii Române.
49. Crearea și asigurarea de standarde şi costuri unitare pentru diverse lucrări de infrastructură care au aceleași caracteristici. (Ex.: Anveloparea blocurilor, repararea drumurilor, construcții de clădiri pentru instituții publice, etc), contractate de către Administrația Publică Locală în paralel cu simplificarea semnificativă a procedurilor de contractare (durata contractării unei lucrări azi depășește de multe ori limita impusă în cadrul proiectelor cu finanțare europeană). Aceasta propunere are menirea de a reduce corupția la nivelul APL prin reducerea discrepantelor de costuri pentru aceleași tipuri de proiecte și, pe de altă parte, la o celeritate în finalizarea proiectelor de infrastructură.
50. Dezvoltarea zonei metropolitane a Bucureştiului în vederea implementării unor proiecte mari și coerente de dezvoltare a întregii zone și implementarea unor proiecte mari de infrastructură și oferirea unei abordări unitare de dezvoltare a regiunii București – Ilfov.
51. Scăderea ponderii interviului pentru ocuparea unei funcţii din instituţiile publice prin cearea unei grile în care interviul să reprezinte 30% din punctajul total în comisii.
