CCR, critici dure aduse Parlamentului în decizia privind pensiile speciale pentru aleșii locali

În motivarea celei de-a doua decizii de neconstituționalitate, publicată marți, CCR spune că "Parlamentul nu ar fi avut competența de a reexamina dispoziții punctuale din lege", ci trebuia începută o nouă procedură legislativă, având în vedere că judecătorii au declarat legea neconstituțională în intregralitate, scrie News.ro.

Judecătorii critică și faptul că parlamentarii au introdus în noua formă a Legii pensiilor speciale aceleași dispoziții ca în forma inițială, unele dintre ele "deghizate", încălcând astfel Constituția nu doar prin prevedereri, ci și prin modul de modificare a legislației.

"Curtea a statuat că adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curții Constituționale, prin care se tinde la păstrarea soluțiilor legislative afectate de vicii de neconstituționalitate, încalcă Legea fundamentală", se arată în motivare.

Curtea explică de ce o astfel de procedură este neconstituțională și acuză parlamentarii că s-au comportat "într-un mod contrar comportamentului constituțional": "Întrucât respectarea jurisprudenței Curții Constituționale constituie una dintre valorile care caracterizează statul de drept, obligațiile constituționale care rezultă din jurisprudența instanței constituționale circumscriu cadrul activității legislative viitoare; or, prin adoptarea unei soluții legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară dispozițiilor Constituției, legiuitorul acționează ultra vires, încălcându-și obligația constituțională".

Punctual, judecătorii arată că parlamentarii nu au rezolvat problema de calcul al indemnizației pentru cei care au îndeplinit trei mandate de tipuri diferite de ales local, pentru a stabili care venit va fi cel calculat în indemnizație. Aceasta a fost o solicitare expresă a CCR în prima decizie de neconstituționalitate.

Parlamentarii nu au rezolvat nici problema definirii pensiei speciale, care a rămas confuză. Astfel, este denumită indemnizație pentru limită de vârstă, iar în alte cazuri este numită pensie, fără a spune însă cărei definiții juridice se subscrie și astfel ce formă legală are.

Judecătorii arată că parlamentarii au "preluat inexact" normele din alte legi, precum cea a pensiilor militare, însă nu le-am aplicat corect.

"Practic, legea criticată, preluând în mod invers reglementarea referitoare la pensiile militare de stat, a dus la discriminări în interiorul sistemului, în sensul că numai primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene care încă nu sunt pensionați pot beneficia de prevederile indemnizației pentru limită de vârstă, iar cei deja pensionați nu au posibilitatea de a beneficia în mod corespunzător de această indemnizație", spun judecătorii.

Concluzia lor este că "sunt elemente care califică indemnizația pentru limită de vârstă drept o pensie de serviciu deghizată".

Mai mult, judecătorii spun că aleșii locali "nu reprezintă o categorie socioprofesională care să urmărească dezvoltarea unei cariere ca ales local", ci sunt aleși de către cetățeni pentru această poziție, astfel încât ei nu pot beneficia de indemnizații socioprofesionale, așa cum vrea legea să instituie.

"În aceste condiții, Curtea constată că legiuitorul a evitat definirea și calificarea expresă a naturii juridice a acestei prestații bănești din partea statului tocmai pentru a se sustrage considerentelor care au fundamentat decizia de admitere a Curții", mai spun judecătorii.

Curtea arată și că parlamentarii nu au rezolvat problema nediscriminării între tipuri diferite de aleși locali, neacordând în continuare acest drept decât unei părți a lor, ignorându-i, de exemplu, pe consilieri.

Nici problema sursei de finanțare nu a fost rezolvată, parlamentarii afirmând doar că banii trebuie să vină din bugetele locale, fără însă o analiză clară. Critica vine în contextul în care inițial parlamentarii au afirmat că sursa de finanțare trebuie să fie bugetul de stat, însă CCR s-a opus.

"Curtea nu poate decât să constate că indemnizația pentru limită de vârstă este o cheltuială deghizată din bugetul de stat, iar sursa sa de finanțare este din nou incertă", se arată în motivare.

În schimb, parlamentarii au rezolvat două critici ale CCR: au stipulat clar periodicitatea de acordare a pensiei speciale, respectiv din lună în lună, după ce inițial nu au făcut nicio precizare în acest sens, și au inclus toate infracțiunile de corupție în sfera celor care duc la pierderea dreptului la pensie.

Curtea Constituțională a admis, în 20 iulie, sesizarea Guvernului, declarând neconstituțional proiectul de lege privind acordarea pensiilor speciale pentru aleșii locali.

Decizia a fost luată în unanimitate.

În decembrie 2015, Parlamentul a adoptat propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, însă a fost imediat contestată la Curtea Constituțională de către Guvern.

Curtea Constituțională a decis însă că legea nu este constituțională pentru că este atât neclară, cât și discriminatorie și nu stabilește sursele de finanțare, după o sesizare a Guvernului.

Modificată din nou în Parlament, legea a fost pentru a doua oară trimisă la Curtea Constituțională de către Executiv, în luna iunie.

Pensia ar fi urmat să se acorde în limita a trei mandate de ales local, reprezentând 0,55 din indemnizația brută lunară, înmulțită cu numărul de luni de mandat. Pentru a fi eligibili, aleșii locali trebuiau să aibă minimum un mandat îndeplinit complet. Pensiile ar fi variat între 2000 și 5500 de lei lunar, în funcție de salariul alesului local, care variază la rândul lui în funcție de mărimea localității.