Sectorul 3 al Capitalei, lăudat de un sector al Hamburgului

Încă de anul trecut, Negoiță s-a implicat într-un parteneriat cu oficialitățile orașului Hamburg, acestea oferindu-se să acorde consultanță primăriei Sectorului 3 în procesul de reformă administrativă. În acest sens, miercuri, la București, revine managerul districtului Eimsbüttel din Hamburg, Torsten Sevecke. Am fost curioși să aflăm dacă primăria sectorului bucureștean a făcut vreun progres față de momentul precedentei vizite a lui Sevecke, cea din vara lui 2014, așa că l-am abordat pe edilul german, care a avut disponibilitate pentru un scurt dialog cu noi.

Ar putea să existe voci care să se întrebe de ce a hotărât primarul unui district din Hamburg să colaboreze cu primarul unui sector din București. Care este miza și care sunt beneficiile unei asemenea colaborări?

În mod evident, Hamburgul și Bucureștiul sunt două orașe destul de diferite. Hamburg este un oraș de tradiție din Germania, care și-a fundamentat existența în jurul portului. Suntem, așadar, un oraș cu intense perspective comerciale, derivate din deschiderea pe care o dăm Germaniei către lume, prin port. Bucureștiul este, din acest punct de vedere, destul de diferit, pentru că nu are acest beneficiu geografic. Însă există asemănări între orașele noastre. Populația, spre exemplu, este aproape similară, iar districtul pe care eu îl conduc este esemănător cu Sectorul 3 al Bucureștiului. Miza colaborării este aceea de transferare a cunoștințelor noastre în domeniul administrației către Sectorul 3. În urmă cu câțiva ani, domnul Robert Negoiță m-a abordat pentru a-mi solicita ajutorul și nu l-am putut refuza pentru că sunt foarte puțini primari, cel puțin din câți știu eu, care să fie atât de deschiși la un schimb de experiență și la o colaborare în domeniul reformei administrative. Mi s-a părut că este o ocazie bună să cunosc și alte modele administrative și să ajut la reorganizarea lor.

„României nu îi poate face deloc rău un pic din mentalitatea germană”

Colaborarea dumneavoastră cu Sectorul 3 este arondată doar domeniului reformei administrative sau există și alte proiecte comune?

În timp, ceea ce a început ca un proiect de dezvoltare a administrației, s-a transformat într-un parteneriat în toată regula. În domeniul educației spre exemplu, primarul Robert Negoiță a hotărât introducerea predării în limba germană în una dintre școlile din sector și urmează să dezvoltăm o serie de programe de schimb între profesorii germani și cei români. Aprofundăm astfel relația noastră de la o consultare strict tehnică, în domeniul birocratic, la una mai amplă, cu implicații educaționale și culturale. Noi, în Hamburg, respectăm diversitatea culturală pentru că suntem un oraș foarte cosmopolit. Așa a făcut istoria să se întâmple. Pe cale de consecință, suntem de părere că un strop de cultură română în Germania nu strică, la fel cum României nu îi poate face deloc rău un pic din mentalitatea germană.

În ceea ce privește problema reformei administrative, care sunt principalele contribuții pe care le aduceți în sector?

La primele discuții cu primarul Negoiță, acesta ne-a comunicat că ar dori să construiască o administrație locală plecând de la modelul german. Noi am fost sceptici la început, pentru că nu am crezut că așa ceva este posibil. În gândirea unor procese administrative trebuie să ținem cont și de rigorile legale care produc birocrația. Este clar că la început eram total străini de aceste elemente. Am căzut de acord că putem interveni pentru a ajuta la fluidizarea fluxului de documente și la simplificarea unor proceduri interne mai anevoioase. În timpul colaborării însă, am reușit, alături de domnul primar, să extindem aceste deziderate foarte simpliste, la abordări mai ample referitoare la filosofia administrativă și la fundamentarea unor valori care să stea la baza dialogului instituțional cu cetățenii. Este un parteneriat dinamic și adaptativ care va produce rezultate benefice pentru Sectorul 3.

„Este important ca solicitările civice să fie asociate unei dorințe de dialog” - TORSTEN SEVECKE

Care au fost principalele probleme pe care le-ați observat atunci când ați început proiectul de reformă?

 Mai degrabă ar trebui să încep cu lucrurile bune pe care le-am observat. Oamenii din primărie lucrau foarte bine în echipă și au înțeles de la început că acțiunea de reformă este una necesară. Este meritul domnului Negoiță că a reușit să comunice foarte bine venirea noastră la nivelul primăriei, pentru că asta a făcut ca oamenii să fie foarte deschiși la observațiile și sfaturile noastre. De multe ori, mai ales în instituții foarte birocratizate, așa cum sunt administrațiile publice locale, funcționarii sunt reticenți la schimbare. A fost bine că în Sectorul 3 din București lucrurile nu au stat așa. Este drept că am observat o serie de gripaje și de gestionări mai puțin eficiente ale actelor în instituție însă, până la urmă, ne așteptam la așa ceva, acesta fiind și motivul pentru care am început să colaborăm.

Rețelele wi-fi în parcuri, o viziune adaptativă a primarului Negoiță la nevoile cetățenilor europeni

Care este cel mai important lucru de care un primar poate ține cont în gestionarea administrației publice locale?

Din experiența mea, un primar trebuie să știe întotdeauna să se adapteze la context. Flexibilitatea este cheia. Asta nu exlude rigoarea. Orice administrație publică se bazează, pentru motive bine întemeiate, pe birocrație. Însă când spun flexibilitate, mă refer în primul rând la abilitatea de a înțelege dezvoltările urbanistice și de a răspunde la ele, de a înțelege oportunitățile și de a profita de ele în beneficiul cetățenior. Pentru Hamburg, pot să vă dau un exemplu ce ține de districtul pentru care eu sunt responsabil. Am hotărât la un moment dat transformarea clădirii de Chimie Fizică în Centrul German Computerizat pentru Climă. Această hotărâre a fost un rezultat al filosofiei noastre de adaptare, pentru că Hamburg este unul dintre cele mai importante centre de analiză climatologică din lume și noi ne-am hotărât, în Hamburg- Eimsbüttel, să îmbrățișăm această direcție de cercetare și să ne adaptăm la potențialul acesteia. În ultimele discuții pe care le-am avut cu Robert Negoiță, am înțeles că vrea să retehnologizeze școlile din subordinea sa. Este o reacție de adaptare la cerințele pieței, care urmărește integrarea profesională a unor tineri fluenți în folosirea noilor tehnologii. Înțeleg, de asemenea, că domnul primar vrea să introducă rețele wi-fi în parcuri. Și acesta este un semn de adaptare la nevoile cetățenilor. În Europa, astfel de rețele sunt foarte des întâlnite și mă bucur să văd că și Sectorul 3 va semăna mai mult cu Europa, ca urmare a implementării acestei viziuni adaptative.

În România, cetățenii au devenit din ce în ce mai asertivi în raporturile lor cu mediul politic și cu administrația publică. Cum sunt gestionate aceste situații în Hamburg?

Este foarte bine că cetățenii caută să își apere drepturile. Până la urmă, demersurile societății civile sunt unitatea de bază a democrației europene. Este un semn că democrația românească devine mai puternică. Totuși, este important ca solicitările civice să fie asociate unei dorințe de dialog. Noi, în Hamburg, suntem foarte deschiși la comunicarea cu cetățenii și întotdeauna căutăm să rezolvăm solicitările lor. Domnul Negoiță m-a informat, într-un briefing scris, pe care mi l-a transmis înainte de venirea mea în România, că a instituit un sistem de comunicare bazat pe consilieri civici care să preia solicitările cetățenilor și să medieze relația cu primăria. Este un artificiu foarte interesant care facilitează dialogul între primărie și cetățeni. Este o soluție binevenită pentru că ajută cetățenii să se informeze mai coerent și să comunice mai rapid cu primăria. Cred că dialogul constituie soluția și demersul domnului Negoiță arată că și Domnia sa crede același lucru.