O animație arată cum s-au propagat undele seismice în urma cutremurului cu magnitudinea de 5,7, produs miercuri, 18 noiembrie, în zona Vrancea. Reprezentarea grafică ilustrează modul în care energia eliberată în interiorul Pământului s-a transmis în toate direcțiile, ajungând să fie resimțită în numeroase localități din România, inclusiv la sute de kilometri de epicentru.
Cum s-au propagat undele seismice după cutremurul din Vrancea
Reprezentarea animată realizată de Earth44 ilustrează extinderea undelor seismice pornind din zona în care s-a produs cutremurul. Pe hartă este marcată zona epicentrală, iar propagarea energiei este redată prin mișcări care se extind treptat către alte regiuni. Animația evidențiază și distribuția localităților în care mișcarea seismică a putut fi resimțită la intensități diferite, oferind o imagine de ansamblu asupra fenomenului produs în noaptea de 18 noiembrie.
Cutremurul a fost resimțit în mai multe orașe, inclusiv în București, Galați, Iași, Buzău și Craiova. Seismul puternic din Vrancea s-a produs la o adâncime considerabilă, ceea ce explică, în parte, faptul că undele seismice au ajuns pe o suprafață întinsă. Reprezentarea grafică nu trebuie însă confundată cu o filmare propriu-zisă a undelor, ci ilustrează modul în care acestea se deplasează prin interiorul Pământului și ajung la suprafață.
De ce undele seismice nu se propagă la fel în toate zonele
Atunci când se produce un cutremur, energia acumulată în scoarța terestră este eliberată sub formă de unde seismice, care se deplasează prin interiorul Pământului și de-a lungul suprafeței acestuia. Există mai multe tipuri de unde, fiecare având o viteză și un mod diferit de propagare. Undele primare, cunoscute drept unde P, sunt cele mai rapide și ajung primele la stațiile seismice. Acestea sunt urmate de undele secundare, numite unde S, care se deplasează mai lent și pot produce mișcări mai puternice ale terenului.
Propagarea undelor nu este însă uniformă. Adâncimea la care se produce cutremurul, structura geologică, distanța față de epicentru și caracteristicile solului influențează felul în care mișcarea seismică este resimțită în fiecare localitate. Din acest motiv, două orașe aflate la distanțe apropiate de epicentru pot înregistra intensități diferite. De asemenea, tipul construcțiilor și înălțimea clădirilor pot influența modul în care oamenii percep mișcarea produsă de cutremur.
Cutremurul de 5,7 din Vrancea s-a produs la o adâncime de 120,8 kilometri
Potrivit datelor actualizate ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), seismul s-a produs miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 02:48:55, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea. Magnitudinea a fost de 5,7 ML, iar adâncimea focarului a fost stabilită la 120,8 kilometri. Intensitatea macroseismică a fost evaluată la gradul VI.
Epicentrul a fost localizat la aproximativ 48 de kilometri sud de Focșani, 61 de kilometri sud de Buzău, 64 de kilometri est de Sfântu Gheorghe, 74 de kilometri est de Brașov și 90 de kilometri nord-est de Ploiești. Cutremurele produse la adâncimi intermediare, precum cel din Vrancea, pot fi resimțite la distanțe considerabile, deoarece undele seismice se transmit prin structurile geologice ale Pământului. Animația Earth44 oferă astfel o reprezentare vizuală a modului în care energia eliberată de acest seism s-a extins către diferite regiuni ale țării.