Radu Anton Roman - Un maestru al cuvintelor și al bucătăriei
Pe Radu Anton Roman l-am cunoscut, în mare parte, din emisiunile sale culinare de la televizor. Cu toate acestea, cei care au avut privilegiul de a-l cunoaște personal au avut ocazia să experimenteze magia sa culinară într-un cadru mult mai intim. Era un maestru în a combina aromele și a le descrie în cuvinte, transformând fiecare rețetă într-o poveste memorabilă. Chiar și după ani de la dispariția sa, cuvintele și rețetele sale continuă să inspire și să aducă bucurie în casele multor români.
Rețeta magică: Supa cu părul zânelor
Această supă este descrisă ca fiind limpede, strălucind gălbui, cu "pletele zânelor" unduind în ea. Pentru a prepara această delicatesă, ai nevoie de următoarele ingrediente:
1 găină de curte
1 ceapă mare
2 morcovi
1 păstârnac
Sare
1 ceașcă mare de făină
1-2 ouă
Pătrunjel verde
Mod de preparare:
Găina se taie bucăți și se pune la fiert în apă rece cu un praf de sare.
Ceapa rămâne întreagă, iar rădăcinile se taie felioare. După ce zeama dă în clocot, se adaugă și zarzavaturile.
Tăițeii, sau "părul zânelor", se fac frământând făina, ouăle și un pic de sare. Aceștia se întind foarte subțire și se taie fin, după care se lasă la uscat.
După ce găina a fiert și zeama a scăzut, se scoate carnea și zarzavatul, se strecoară zeama și se adaugă tăițeii. Se lasă la fiert la foc mic pentru aproximativ 15 minute.
Se potrivește de sare, se adaugă pătrunjelul tocat și se servește fierbinte.
"Supa cu părul zânelor" este mai mult decât o simplă supă; este o rețetă care aduce cu ea povești, tradiții și amintiri. Radu Anton Roman a avut darul de a transforma mâncarea în artă și de a ne învăța că, în spatele fiecărei rețete, se ascunde o poveste care merită spusă.
Cum descrie Radu Anton Roman rețeta miraculoasă:
„Dacă tușa Antonica se apuca de făcut laște subțiri ca firul de păr și prindea ură pe vreo găină, că-i prea grasă și n-o mai nimerește cocoșul, însemna că vin rugile și încep basmele. Deși veneam doar seara târziu acasă, și încă de la un hram, fiind în mod corespunzător sătui și obosiți, nu ne culcam fără pâlpâirea unui blid cu supă limpede și feerică (d’apăi cum?!), visând la alte lumi fermecate.
Ai trebuință, deci, de: 1 găină de curte, 1 ceapă mare, 2 morcovi, 1 păstârnac, sare, 1 ceașcă mare de făină, 1-2 ouă, pătrunjel verde.
Găina (mai are rost, dacă suntem în Banat, să spunem cât de bine grijită e musai să fie?) se taie bucăți și se pune la fiert – fără ficat, acela se frige-n unt pentru copiii de toate vârstele – în destulă apă rece, cu 1 praf de sare.
Ceapa rămâne întreagă (spre Arad o și scot, după ce-a fiert), rădăcinile se taie felioare. După ce a dat zeama în clocot, a fiert și s-a spumuit până e limpede lacrimă, se pun la fiert și zarzavaturile.
Tăițeii (ce prozaic!) părul zânelor (așa mai merge) se fac cu muncă multă, frământâd mai întâi făină bună, ouă, un pic de sare. „Laștele” acestea se întind foarte subțire și se taie la microscop (dacă n-aveți răbdare și drăcuiți, mai bine nu v-apucați, că stricați basmul) după care se scutură și se lasă la uscat.
După ce găina a fiert și apa a scăzut de-i groasă și galbenă ca mierea (acesta-i secretul supelor bănățene) se scoate carnea și zarzavatul, se strecoară zeama și se pun tăițelii subțiri ca firul de păr la clocot mic, mai bine de un sfert de oră.
Se potrivește de sare, se presară verdeață tocată și se dă la masă, supa limpede, strălucind gălbui, cu pletele zânelor unduind, zarzavatul fierbinte alături, pe un platou, va veni la rând și carnea, dar ceva mai tâziu, basmul poate începe, oricum nu se va sfârși niciodată.”
