Sfântul Dumitru cel Nou, 27 octombrie 2026. Tradiții, superstiții. Ce nu este bine să faci în ziua în care este sărbătorit ocrotitorul Bucureștiului

Pentru mulți români, această zi este dedicată rugăciunii, pomenirii celor adormiți și faptelor bune. În același timp, tradiția populară vorbește despre anumite lucruri care trebuie evitate, de la spălatul rufelor și curățenia generală până la certuri și alte gesturi considerate aducătoare de ghinion. La București, sărbătoarea este marcată printr-unul dintre cele mai importante pelerinaje religioase din România.

Cine a fost Sfântul Dumitru cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou a trăit, potrivit tradiției bisericești, în secolul al XIII-lea, în satul Basarabov, situat în apropierea râului Lom, pe teritoriul Bulgariei de astăzi, nu departe de orașul Ruse. Provenea dintr-o familie modestă și și-a petrecut prima parte a vieții ca păstor. Era cunoscut pentru firea sa blândă, pentru credință și pentru grija față de oamenii nevoiași, cărora le împărțea din puținul pe care îl avea.

Mai târziu, a ales viața monahală și s-a retras într-o peșteră din apropierea râului Lom, unde și-a petrecut anii în post, rugăciune și singurătate. După moartea sa, moaștele i-au fost descoperite, potrivit tradiției, în împrejurări minunate și au devenit obiect de cinstire pentru credincioși. Numele de Dimitrie Basarabov provine de la localitatea în care s-a născut și a trăit.

De ce este Sfântul Dumitru cel Nou considerat ocrotitorul Bucureștiului

Legătura Sfântului Dimitrie cel Nou cu Bucureștiul a început în anul 1774, când moaștele sale au fost aduse în Țara Românească, în timpul războiului ruso-turc. Acestea urmau să fie transportate în Rusia, însă, la rugămintea mitropolitului Grigorie al II-lea și a negustorului Hagi Dimitrie, au rămas în București. Moaștele au fost așezate în biserica Mitropoliei, actuala Catedrală Patriarhală.

În anul 1792, mitropolitul Filaret al II-lea l-a proclamat oficial ocrotitor al Bucureștiului. De atunci, sfântul a rămas unul dintre cele mai importante simboluri religioase ale Capitalei. În 1955, Biserica Ortodoxă Română a hotărât generalizarea cultului său în întreaga țară, astfel încât cinstirea sa să nu mai fie limitată la București.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru cel Nou. Ce se face pe 27 octombrie pentru sănătate și binecuvântare

Una dintre cele mai cunoscute tradiții este participarea la Sfânta Liturghie. Credincioșii merg la biserică, aprind lumânări și se roagă pentru sănătate, liniște sufletească și ocrotirea celor dragi. În unele familii există obiceiul ca icoana Sfântului Dimitrie cel Nou să fie așezată într-un loc de cinste, inclusiv în apropierea mesei de sărbătoare. Potrivit credințelor populare, acest gest este asociat cu armonia și binecuvântarea casei.

Obiceiul despre care se spune că aduce spor și armonie în casă

Tradiția populară pune un accent deosebit pe ajutorarea persoanelor aflate în dificultate. Se obișnuiește ca bătrânilor singuri sau oamenilor nevoiași să li se ofere alimente, fructe ori alte daruri. Un alt obicei este rugăciunea pentru împăcarea membrilor familiei și pentru depășirea necazurilor. În credința creștină, Sfântul Dimitrie cel Nou este cinstit ca mijlocitor în rugăciunile adresate lui Dumnezeu.

Ce nu este bine să faci de Sfântul Dumitru cel Nou. Interdicții și credințe populare

Fiind o sărbătoare cu cruce roșie, ziua de 27 octombrie este considerată, în multe gospodării, un prilej de odihnă și rugăciune.

Se spală rufe și se face curățenie pe 27 octombrie?

Potrivit tradiției populare, nu este bine să speli rufe, să faci curățenie generală sau să te ocupi de treburi gospodărești care pot fi amânate. În trecut, oamenii evitau și cusutul, torsul ori alte munci solicitante, preferând să dedice această zi participării la slujbe și timpului petrecut alături de familie. Aceste interdicții fac parte din obiceiurile populare asociate marilor sărbători religioase. Ele nu trebuie confundate cu o interdicție bisericească absolută asupra activităților necesare, cum sunt îngrijirea copiilor, a persoanelor bolnave sau alte treburi urgente. O altă recomandare întâlnită în tradiția creștină este evitarea certurilor, a vorbelor jignitoare și a conflictelor.

Superstiții de Sfântul Dumitru cel Nou. Ce se spune că aduce ghinion și ce obiceiuri sunt legate de noroc

În credințele populare, sărbătorile de la sfârșitul lunii octombrie sunt asociate cu protecția gospodăriei, sănătatea familiei și pregătirea pentru iarnă. Se spune că nu este bine să te cerți sau să refuzi ajutorul unei persoane aflate la nevoie, pentru că astfel ai putea atrage necazuri. În unele zone există și superstiția că banii dați cu împrumut în această perioadă pot duce la pierderea sporului casei. Aceste credințe diferă de la o regiune la alta și nu reprezintă reguli religioase.

Focul lui Sâmedru și superstițiile despre venirea iernii

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri ale perioadei este Focul lui Sâmedru, aprins tradițional în seara de 25 octombrie, înaintea sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie din 26 octombrie. În trecut, oamenii considerau că focul alungă necazurile și protejează gospodăriile. Cenușa era uneori împrăștiată pe câmp sau în livezi, cu speranța unor recolte bogate.

Tot de sărbătoarea din 26 octombrie sunt legate numeroase superstiții despre vreme, inclusiv cele prin care ciobanii încercau să afle dacă iarna urma să fie grea sau blândă. Aceste obiceiuri sunt frecvent atribuite și zilei de 27 octombrie, însă aparțin în principal tradițiilor de Sâmedru, asociate Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir.

Ce se dă de pomană de Sfântul Dumitru cel Nou. Obiceiuri pentru pomenirea celor adormiți

În anumite regiuni ale țării, pe 27 octombrie se păstrează obiceiul împărțirii alimentelor în memoria celor trecuți în neființă. Printre darurile oferite se numără coliva, colacii, pâinea, merele, nucile, strugurii și alte fructe de sezon. Unele familii pregătesc și pachete cu mâncare, pe care le împart vecinilor sau persoanelor nevoiașe.

De ce se aprind lumânări pentru cei trecuți în neființă

O altă tradiție este vizitarea mormintelor, unde oamenii aprind lumânări, așază flori și rostesc rugăciuni pentru sufletele celor adormiți. În anumite comunități există obiceiul aprinderii a zece lumânări pentru persoanele care au murit fără lumânare, însă acesta este un obicei local, nu o obligație religioasă. Pomenirea celor adormiți nu presupune un anumit număr de alimente sau pachete. Contează rugăciunea și gestul de milostenie făcut în amintirea persoanei decedate.

Minunile Sfântului Dumitru cel Nou. Cum se spune că a salvat Bucureștiul de boli și alte nenorociri

De-a lungul timpului, Sfântului Dimitrie cel Nou i-au fost atribuite numeroase minuni, mai ales în perioadele în care Bucureștiul s-a confruntat cu epidemii și calamități. În timpul epidemiei de ciumă din 1813-1814, moaștele sfântului au fost purtate în procesiune pe străzile Capitalei. Potrivit relatărilor bisericești, după rugăciunile credincioșilor, epidemia a început să se domolească.

O altă întâmplare cunoscută datează din anul 1827, când Bucureștiul era afectat de o secetă puternică. În timpul unei procesiuni cu moaștele sfântului, ar fi început să plouă, iar oamenii au considerat întâmplarea o minune. În 1831, în timpul epidemiei de holeră, moaștele au fost duse pe Câmpia Filaret, unde au fost rostite rugăciuni pentru încetarea bolii. Tradiția consemnează că, ulterior, numărul deceselor a scăzut.

Aceste episoade sunt păstrate în memoria religioasă a Bucureștiului drept mărturii ale ocrotirii sfântului, fără ca legătura dintre procesiuni și evoluția epidemiilor să poată fi stabilită medical.

Unde se află moaștele Sfântului Dumitru cel Nou și de ce vin mii de credincioși să se închine

Moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou se află la Catedrala Patriarhală din București, pe Dealul Patriarhiei. În fiecare an, în apropierea zilei de 27 octombrie, racla este așezată într-un spațiu special amenajat, unde credincioșii pot veni să se închine.

Peste 70.000 de pelerini au ajuns la raclă înainte de ziua sărbătorii

Pelerinajul din 2026 a atras deja zeci de mii de persoane. Până în seara zilei de 26 octombrie, peste 70.000 de credincioși trecuseră pe la racla sfântului, iar organizatorii estimau că numărul total ar putea depăși 100.000. Până acum avem peste 70.000 de pelerini și se estimează că vor fi în total peste 100.000 până la finalul pelerinajului - Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, în declarația făcută pe 26 octombrie.

Programul pelerinajului de Sfântul Dumitru cel Nou, 27 octombrie 2026

În acest an, pelerinajul se desfășoară în perioada 18-28 octombrie, iar ziua principală este marți, 27 octombrie.

Programul anunțat pentru această zi cuprinde:

• 09:30-12:30: Sfânta Liturghie arhierească, oficiată la Altarul de Vară al Catedralei Patriarhale, în prezența Patriarhului Daniel.

• 17:00-21:30: Slujba Privegherii în cinstea Sfântului Ierarh Iachint și a Sfintei Cuvioase Teofana Basarab.

Credincioșii se pot închina și la moaștele altor sfinți, printre care Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Sfântul Ierarh Nectarie, Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea. Mai multe informații despre programul pelerinajului și al procesiunilor dedicate Sfântului Dimitrie cel Nou în 2026 sunt disponibile pentru credincioșii care doresc să ajungă pe Dealul Patriarhiei.

Rugăciune către Sfântul Dumitru cel Nou. Pentru ce îi cer credincioșii ajutorul

Sfântul Dimitrie cel Nou este cinstit de credincioși ca ocrotitor al celor aflați în suferință și mijlocitor în rugăciunile pentru sănătate, pace și ajutor în momentele dificile. Mulți oameni se roagă pentru vindecarea celor bolnavi, pentru protecția familiei, pentru liniște sufletească sau pentru depășirea problemelor.

Acatistul poate fi citit aici

Cine își sărbătorește onomastica de Sfântul Dumitru cel Nou

Sărbătorile din 26 și 27 octombrie sunt asociate prenumelui Dumitru și variantelor sale. Printre numele sărbătorite se numără Dumitru, Dimitrie, Dimitri, Dumitra, Dumitrița, Dimitrița, Dumitrache, Mitică, Mitru și alte forme derivate.

Se spune „La mulți ani” pe 26 sau pe 27 octombrie?

În România, onomastica este sărbătorită, de regulă, pe 26 octombrie, când este pomenit Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Totuși, unele persoane aleg să își serbeze ziua numelui și pe 27 octombrie, de Sfântul Dimitrie cel Nou. Ambele date sunt asociate unor sfinți care poartă același nume, însă fiecare familie își poate păstra propriul obicei.

Care este diferența dintre Sfântul Dumitru și Sfântul Dumitru cel Nou. De ce sunt sărbătoriți în zile diferite

Deși numele lor sunt asemănătoare, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie și Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou sunt două persoane diferite. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, sărbătorit pe 26 octombrie, a trăit la Tesalonic, la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea. Este cinstit pentru curajul cu care și-a mărturisit credința creștină și pentru moartea sa martirică.

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, sărbătorit pe 27 octombrie, a trăit în secolul al XIII-lea, în zona Bulgariei de astăzi. A fost păstor, apoi monah și pustnic, dedicându-și viața rugăciunii. În timp ce primul sfânt este cunoscut în special pentru martiriul său, cel de-al doilea este cinstit pentru viața sa smerită și pentru minunile atribuite moaștelor sale. Cele două sărbători au, așadar, semnificații religioase distincte, chiar dacă sunt celebrate în zile consecutive și sunt adesea confundate.