Mari sfinți sunt pomeniți, astăzi, în calendarul creștin-ortodox.
Ortodoxe
Sf. Sfințit Mc. Marcu, episcopul Aretuselor, și Chiril diaconul; Sf. Mc. Iona și Varahisie
Greco-catolice
Sf. ep. Marcu al Aretusei, diac. Chiril și cei împreună cu ei
Romano-catolice
Sf. Eustasie, ep.
Sfântul Sfințit Mucenic Marcu este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 29 martie.
A fost episcop al cetății Aretusa, în Sicilia, aproape de Siracuza. Despre viața, lupta și suferința sa a scris Sfântul Grigorie de Nazianz.
Sfântul Marcu s-a născut în vremea împăratului Constantin cel Mare (306-337), cel care, în 313, prin Edictul de la Milan, a acordat totală libertate de credință creștinilor.
Credința creștină a fost din nou interzisă în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363), când s-a încercat revenirea la politeism, urmând o altă perioadă de persecuții împotriva creștinilor.
Între cei care au suferit atunci a fost și Sfântul Marcu.
A fost torturat cu deosebită cruzime, căci din cei care veneau asupra lui, plini de ură, fiecare aducea un nou chin. Cei care erau împotriva sa, pentru faptul că adusese în Biserică mulțime mare de credincioși și dărâmase un templu păgân, se întărâtau mai ales de vitejia sfântului și de curajul său, socotind acest fapt ca o defăimare a propriei lor neputințe.
Răbdarea și blândețea Sfântului Marcu au înduplecat pe mulți dintre călăii săi să creadă în Hristos.
Însuși eparhul Aretusiei, deși nu era creștin, îngrozit fiind însă de chinurile la care era supus Sfântul Marcu, i-a spus cu îndrăzneală împăratului: "Oare nu ne este rușine, o, împărate, ca să fim mai pe urmă decât toți creștinii? Că nici pe un bătrân n-am putut să-l biruim, cu toate felurile de munci chinuindu-l, și nici a-l birui nu este lucru cinstit. Oare nu este cea mai de pe urmă rușine ca de la dânsul să ne ducem biruiți?" (Viețile Sfinților).
După moartea împăratului apostat, Sfântul Marcu a revenit în scaunul episcopal și în scurtă vreme a trecut la cele veșnice.
* Sfântul Chiril diaconul a fost torturat și ucis în vremea lui Iulian Apostatul, fiind învinuit ca în timpul împăratului Constantin cel Mare a distrus statuile zeilor din cetatea Iliopolis.
În scurta perioadă de restaurație a păgânismului susținută de Iulian Apostatul au fost uciși în mari chinuri mulți creștini, mai întâi preoții, apoi femeile și fecioarele care ajutau în cadrul comunităților creștine, iar apoi alți mărturisitori ai lui Hristos.
