Sărbătoare 24 februarie. Cruce neagră în calendar: zi mare pentru credincioși

Ortodoxe
Întâia și a doua aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul

Greco-catolice
Întâia și a doua aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul

Romano-catolice
Fer. Marcu de Marconi, pr.

Întâia și a doua aflare a Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este sărbătorită de Biserică la 24 februarie.

Sfântul Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului a propovăduit în pustia Iordanului rugăciunea și postul, pocăința sinceră și mărturisirea păcatelor.

Când Sfântul Proroc Ioan propovăduia pocăința, Galileea era condusă de Irod Antipa, care era căsătorit cu fiica emirului Arabiei și, îndepărtând-o pe aceasta, s-a căsătorit cu soția fratelui său Filip, Irodiada. Legătura se pare că dura încă de când fratele său, Filip, era în viață, făcându-se Irod "ca un răpitor desfrânat și amestecător de sânge". (Viețile Sfinților)
      
Irod Antipa era mustrat de Sfântul Proroc Ioan pentru relația pe care o avea cu soția fratelui său Filip, Irodiada, zicându-i: "Nu-ți este îngăduit să ții pe femeia fratelui tău" (Marcu 6, 18). Pentru certarea publică a regelui, Sfântul Ioan a fost întemnițat în cetatea Sevastia, din Samaria.

În Sevastia, la ordinul lui Irod, soldații au năvălit în beciurile palatului și i-au tăiat capul Sfântului Ioan pe când acesta se ruga. Trupul său a fost luat în taină de ucenici și îngropat, însă capul l-a îngropat Irodiada, în curtea sa, în pământ adânc, la un loc ascuns și necinstit.

"Despre aceasta știa numai femeia lui Huza, economul lui Irod, cea cu numele Ioana, care se pomenește în Evanghelia lui Luca. Aceea, având jale de uciderea cea nevinovată a Sfântului Marelui prooroc Ioan și de batjocura ce se făcuse cinstitului său cap, l-a luat de acolo noaptea, în taină, și, punându-l într-un vas de lut, l-a îngropat în muntele Eleonul, unde era satul lui Irod. Când a auzit Irod vestea despre Iisus, a gândit împreună cu Irodiada, nu cumva a înviat Ioan? Căutând capul lui Ioan și negăsindu-l, nu se pricepeau ce să fie. Apoi a zis Irod către casnicii săi despre Iisus: 'Ioan pe care l-am tăiat, acela s-a sculat din morți și pentru aceasta se lucrează puteri prin el' ". (Viețile Sfinților)
       
În acel loc a stat până în vremea Sfinților Mari Împărați Constantin și mama sa Elena, când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar. De aici a trecut de la unul la altul, prin multe mâini, fiind lăsat de olar într-un vas cu apă care era pus într-un sicriu.

Trecând mulți ani, a fost descoperit la Emesa, îngropat într-o peșteră locuită de monahi, în jurul căreia se ridicase o mănăstire.

Capul Sfântului Proroc Ioan a fost găsit de arhimandritul acelei mănăstiri, Marcel, care l-a înștiințat de aceasta pe episcopul locului, Uranie. După dezgropare a fost așezat în sfântul altar al bisericii din cetate. Aceasta este cea de-a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului.
       
După mulți ani, cinstitul cap a fost dus în Constantinopol, iar pe vremea luptei împotriva Sfintelor icoane, a fost ascuns la Comane, la hotarul imperiului cu Armenia și îngropat acolo. De aici a fost adus, din nou, în Constantinopol, pe vremea împăratului Mihail, de către Sfântul Ignatie, patriarhul din Constantinopol (860). Aceasta este cea de-a treia și cea din urmă aflare a cinstitului cap.