În toate lăcașurile de cult ortodoxe sunt pomeniți moșii și strămoșii noștri trecuți la viața veșnică. Această prăznuire este cunoscută în popor sub numele de Moșii de iarnă. În 2024, sărbătoarea cade pe data data de 22 februarie.
Moșii de iarnă 2024. Ce semnifică această sărbătoare
La sărbătoarea Moșilor de Iarnă îi pomenim pe moșii și strămoșii cei mai îndepărtați din neamul nostru, de la care știm multe lucruri legate de tradițiile și obiceiurile religioase, care ni s-au transmis de ei din generație în generație.
Începând cu această sâmbătă a Moșilor de Iarnă și pe parcursul celor care urmează, până la Sâmbăta lui Lazăr, chipurile celor dragi pe care îi comemorăm în acest interval revin în viața noastră cu cele mai frumoase amintiri care s-au cuibărit în timp, în sufletele noastre.
La aceste comemorări ne întoarcem în timp și retrăim momentele plăcute alături de rudele și de prietenii pe care i-am pierdut.
Tradiții și obiceiuri la pomenirea Moșilor de Iarnă
Potrivit ritualului creștin ortodox, atât la Moșii de Iarnă (prima din cele șapte sâmbete), cât și la ultima (Sâmbăta lui Lazăr), creștinii ortodocși fac parastase: cu preparate de dulce (la Moșii de Iarnă) și cu mâncare de post la Sâmbăta lui Lazăr, pomenire la care participă, prin tradiție, mai mult femeile.
În ziua praznicului, tradiția spune că pentru pomenire sunt necesare mai ales: coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul și lumânări. După posibilități, fiecare credincios poate să mai ducă la biserică, spre pomenire, și alte bucate preferate în viața pământeană de cei pe care-i comemorează.
Moșii de Iarnă. Slujba Parastasului pentru cei dragi
În ziua Moșilor de Iarnă, credincioșii care fac pomeniri trebuie să participe la Sfânta Liturghie ce se oficiază în fiecare lăcaș de cult ortodox. După aceasta, urmează slujba Parastasului pentru cei comemorați, slujbă care se desfășurată după un ritual specific. În această zi, se pomenesc la parastase toți credincioșii din familie care au trăit în dreapta credință și au respectat tradițiile creștine. În schimb, la aceste slujbe speciale nu pot fi pomeniți cei nebotezați și sinucigașii.
În același timp, Sfinții Părinți au rânduit să se facă pomenirea celor mutați la Domnul, sâmbăta, deoarece în această zi Hristos a stat cu trupul în mormânt și tot ziua de sâmbătă face trecerea spre duminică, ziua Învierii Sale cu trupul.Nu se fac nunți în intervalul de la Lăsatul sec de carne (a înfricoșetoarei Judecăți pentru Postul Mare și până la Duminica Tomii, ne spune părintele Valentin Fotescu, doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă ( Bulevardul Nicolae Titulescu, sectorul 1).
Moșii de Iarnă. Ofrande aduse la morminte
Pentru praznicul Moșilor de Iarnă, se pregătesc toți creștinii, săraci sau bogați, fiecare după posibilitățile sale materiale. Acum, dar și în celelalte sâmbete dedicate morților până la Sfintele Paști, creștinii păstrează legătura cu cei plecați la viața de Dincolo prin rugăciuni și prin ofrande aduse la mormintele acestora: ei le împodobesc mormintele cu flori, aprind lumânări și tămâie, împart pachete cu alimente și colivă, sfințite la slujba de pomenire. Potrivit tradiției, pentru cei comemorați se împart și bucatele preferate de aceștia în timpul vieții lor pământene.
Când nu se fac parastase
În zilele de duminică din timpul anului;
- în perioada dintre Nașterea Domnului ( 25 decembrie) și Botezul Domnului (6 ianuarie);
- de la Lăsata secului de carne și până la prima sâmbătă din Postul Mare;
- din sâmbăta Floriilor și până la Duminica Tomei;
- în zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri, în perioada Postului Sfintelor Paști se săvârșește Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, slujbe speciale de seară care se săvârșeșc în timpul Postului Mare.
Sursă text: Click.ro
