Datele istorice nu sunt exacte, însă studiile de specialitate plasează apariția calendarului în antichitate, mai exact în perioada neolitică sau a pietrei lustruite. Venerarea unui număr mare de zei era un un lucru obișnuit în acea vreme, așa că înțelepții timpului au încercat să le țină socoteala dedicându-le anumite zile în care să-i cinstească. Această preocupare a dus la apariția calendarului. Pe lângă asta, anticii au descoperit și cât de practic este un astfel de obiect. Cu ajutorul lui, puteau să-și dea seama când era vremea recoltei sau dacă exista riscul ca apele râurilor să inunde câmpiile. Primele calendare au fost făcute de egipteni, babilonieni și mayași. Acestea au fost perfecționate mai târziu de romani sub forma calendarului iulian.
Astrele, puncte de reper
Toate calendarele făcute de-a lungul timpului se ghidează după mișcarea astrelor pe bolta cerească, în special după cea a lunii și a soarelui. La început, ele s-au întocmit după mișcarea de rotație a lunii în jurul pământului, pentru ca mai apoi egiptenii să ia în calcul mișcarea soarelui pe cer. Calendarul iulian a fost introdus în anul în anul 46 î.Hr. de împăratul roman Iulius Caesar și a intrat în vigoare un an mai târziu. Calendarul avea 365 zile și a fost realizat cu ajutorul astronomului Sosigenes din Alexandria.
Ce rol a avut religia
Calendarul gregorian, care se folosește în zilele noastre, a apărut prin reformarea calendarului iulian de către Papa Grigore XIII. Întrucât timpul măsurat de romani și cel astronomic nu coincideau, în 1.852 au fost scoase din calendar 10 zile. Din punct de vedere religios și nu numai, explicația era că anotimpurile nu mai coincideau cu datele, așa că se întârzia data la care se sărbătorea Paștele. Prin urmare, după 4 octombrie anul 1.852 a urmat direct... 15 octombrie. De asemenea, 1 ianuarie a devenit prima zi a anului și, pentru a se evita posibilele erori, s-a adoptat anul bisect, în care luna februarie are 29 zile în loc de 28.
Cu ce diferă stilul vechi de cel nou
O parte dintre bisericile ortodoxe n-au acceptat reforma gregoriană din considerente religioase și au menținut calendarul neîndreptat, de aceea se spune că sărbătoresc pe vechi. Stilul nou sau cel gregorian a fost adoptat treptat în viața civilă și mai apoi, cel puțin oficial, și în cea religioasă din majoritatea statelor ortodoxe.
