Meta își modifică strategia în cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale și mizează tot mai mult pe modele cu acces deschis. Compania condusă de Mark Zuckerberg intenționează să pună la dispoziția publicului componentele esențiale ale unuia dintre cele mai performante modele ale sale, într-o încercare de a recupera teren în fața unor rivali precum OpenAI și Anthropic.
Prin această abordare, dezvoltatorii și ceilalți utilizatori vor putea descărca și utiliza modelul Muse Spark 1.2, fără să depindă în aceeași măsură de infrastructura și serviciile controlate direct de compania care l-a creat.
Până în prezent, cele mai performante modele de inteligență artificială sunt, în general, puse la dispoziția utilizatorilor prin sisteme controlate de companiile care le dezvoltă. Meta încearcă să promoveze o direcție diferită, în care accesul la tehnologie să fie distribuit către un număr cât mai mare de utilizatori.
Planul companiei nu se oprește la Muse Spark 1.2. Potrivit CNBC, Meta lucrează și la Muse Glimmer, o nouă familie de modele open-source care ar urma să poată funcționa direct pe laptopuri.
În prezent, o mare parte dintre sistemele AI de top necesită centre de date puternice și sunt accesate prin intermediul serviciilor cloud. Utilizatorul trimite solicitarea către infrastructura companiei care deține modelul, iar procesarea este realizată pe servere aflate la distanță.
Rularea modelelor direct pe dispozitivele utilizatorilor ar putea schimba această arhitectură. Pe lângă reducerea costurilor asociate procesării în cloud, această soluție ar putea diminua și timpul necesar pentru transmiterea datelor și obținerea unui răspuns.
În același timp, accesul liber la componentele modelelor oferă dezvoltatorilor posibilitatea de a le adapta și utiliza în propriile proiecte, fără să depindă în totalitate de platformele furnizorilor.
Zuckerberg vrea ca superinteligența să nu ajungă în mâinile câtorva companii
Strategia Meta este susținută direct de Mark Zuckerberg, care consideră că dezvoltarea inteligenței artificiale avansate nu ar trebui să conducă la concentrarea tehnologiei în mâinile unui număr redus de companii.
Într-un eseu publicat luni, directorul general al Meta a argumentat că accesul la o eventuală superinteligență ar trebui să fie cât mai larg.
„În loc să centralizăm superinteligența, ar trebui să o distribuim pe scară largă și să oferim fiecărei persoane posibilitatea de a o controla”, a transmis directorul general al Meta.
Mesajul lui Zuckerberg vine într-un moment în care cele mai avansate sisteme de inteligență artificială sunt dezvoltate în mare parte în regim închis. Companii precum OpenAI și Anthropic își păstrează controlul asupra modelelor lor și asupra infrastructurii prin care acestea sunt puse la dispoziția publicului.
Meta încearcă, prin urmare, să se diferențieze printr-o abordare în care o parte importantă a tehnologiei este distribuită către dezvoltatori.
Zuckerberg atacă ideea unui monopol asupra inteligenței artificiale
Directorul Meta a criticat și argumentul potrivit căruia pericolele asociate inteligenței artificiale ar impune restricționarea accesului la cele mai performante modele.
„Ideea că inteligența artificială este atât de periculoasă încât singura cale sigură este concentrarea extremă a puterii mi se pare, în sine, problematică”, a menționat el.
Zuckerberg a pus sub semnul întrebării și discursul foarte pesimist promovat de o parte dintre liderii industriei AI. În același timp, el a recunoscut că dezvoltarea acestei tehnologii poate produce efecte majore asupra societății.
„Este surprinzător că discursul multora dintre cei care dezvoltă AI este atât de plin de scenarii sumbre. Nu înțeleg de ce cineva care crede că AI va elimina majoritatea locurilor de muncă și o mare parte din relevanța umanității s-ar grăbi să construiască acel viitor”, a scris Zuckerberg.
Declarațiile reprezintă și o critică indirectă la adresa unor poziții exprimate de OpenAI și Anthropic. Directorii celor două companii, Sam Altman și Dario Amodei, au avertizat în repetate rânduri asupra efectelor pe care dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale le-ar putea avea asupra pieței muncii.
În viziunea lui Zuckerberg, însă, concentrarea controlului asupra tehnologiei nu reprezintă neapărat soluția pentru reducerea riscurilor.
Un alt motiv pentru schimbarea de strategie este competiția tot mai intensă dintre Statele Unite și China în domeniul inteligenței artificiale.
Zuckerberg a atras atenția asupra faptului că mai multe companii chineze au ales să ofere publicului acces la componente esențiale ale modelelor lor AI. Printre acestea se numără Alibaba, DeepSeek și Moonshot.
Unele dintre sistemele dezvoltate de aceste companii au ajuns deja să concureze în anumite domenii cu tehnologiile produse în Statele Unite. Pentru Meta, dezvoltarea unor modele americane cu acces deschis reprezintă astfel și o modalitate de a răspunde acestei competiții.
Zuckerberg consideră că autoritățile americane ar trebui să reducă anumite restricții despre care susține că îi dezavantajează pe dezvoltatorii din Statele Unite.
„Obiectivul nostru ar trebui să fie ca modelele americane open-source să fie cele mai bune din lume. Pentru aceasta trebuie eliminate obstacolele care îngreunează competiția modelelor americane open-source”, a scris Zuckerberg.
Directorul Meta nu susține limitarea accesului la modelele dezvoltate în alte țări. În schimb, el consideră că Statele Unite ar trebui să răspundă prin crearea unor sisteme suficient de performante pentru a domina competiția globală.
Schimbarea de strategie vine în paralel cu investiții uriașe ale Meta în infrastructura necesară dezvoltării inteligenței artificiale.
Compania estimează că investițiile destinate infrastructurii AI vor contribui la majorarea cheltuielilor de capital până la 145 de miliarde de dolari în acest an.
Sumele investite sunt parte a efortului prin care Meta încearcă să își consolideze poziția în cursa pentru dezvoltarea celor mai avansate tehnologii de inteligență artificială. Compania trebuie însă să convingă în același timp investitorii că aceste cheltuieli foarte mari vor produce rezultate.
Acțiunile Meta au pierdut aproximativ 10% de la începutul anului, însă luni au înregistrat o creștere de 2,1% în tranzacțiile de dinaintea deschiderii bursei.
Prin deschiderea modelelor către public și dezvoltarea unor sisteme capabile să ruleze direct pe dispozitive, Meta încearcă să construiască o alternativă la modelul dominat de serviciile AI accesate prin cloud și controlate de marile companii tehnologice.
