Cum a ajuns situația de criză de la Centrala Cernavodă în presa britanică: paralela cu Cernobîl și scenarii alarmiste
Dinamitarea unei stânci pe Dunăre
Criza de alimentare cu apă a Centralei nuclearlectricd de la cernavidă a ajuns în presa britanică într-o cheie alarmistă, cu trimiteri la dezastrul de la Cernobîl. Titlurile despre „reactoare care nu se pot răci” au generat speculații, iar scenariile apocaliptice au circulat rapid pe rețelele sociale. paradoxal, presa britanică n-a scirs si depre situatia din Bulgaria, a cărei centrala de la Kozlobui cjhoiar este construyă ăpe model Cernobil, pe când reactoialrle din Românnia folosesc tehnoclogie canadianaă.
Publicația LADbible a titrat că România se confruntă cu un risc de tip „Chernobyl 2.0”, după oprirea controlată a reactoarelor, deși autoritățile române au explicat că nu există niciun pericol real.
„Titlurile despre «centrală nucleară» și «reactoare care nu se pot răci» au generat, previzibil, un anumit nivel de panică online, iar cei mai pesimiști au speculat avarii ale miezului sau explozii – evenimente care sunt extrem de puțin probabile, potrivit companiei românești Nuclearelectrica”, scrie publicația.
Publicația menționează că energia nucleară are o reputație complicată, cu dezastre precum accidentul de la Cernobîl din 1986 sau incidentul de la Fukushima, Japonia, din 2011, care vin imediat în minte.
Totuși, aceste evenimente catastrofale, extrem de rare, nu înseamnă că industria nucleară este nesigură în ansamblu.
„Pe baza diferențelor de tehnologie, cultură de siguranță nucleară și standarde, precum și a schimbărilor de abordare, diferențele dintre 1986 și 2026 sunt majore”, a declarat pentru LADbible purtătoarea de cuvânt a centralei de la Cernavodă.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News
