Alertă sanitar-veterinară în Moldova. Aproximativ 600 de oi dintr-o fermă din județul Iași urmează să fie sacrificate după confirmarea unui nou focar de variolă ovină. Deși virusul nu se transmite la om, boala este extrem de contagioasă în rândul rumegătoarelor mici și riscă să provoace pagube uriașe în zootehnie.
Sistemul sanitar-veterinar din România este din nou în alertă maximă. Un focar de variolă ovină a fost identificat recent în localitatea Popești, județul Iași, unde o exploatație de aproximativ 600 de oi a fost plasată sub carantină strictă.
Primele simptome au fost observate direct de către proprietarul fermei, care a solicitat intervenția medicului veterinar. În urma evaluărilor făcute de inspectorii Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), ferma a fost izolată complet încă de la sfârșitul lunii iulie, fiind interzisă orice mișcare a animalelor în sau din afara unității. Pentru a bloca extinderea infecției către alte efective din regiune, autoritățile au dispus sacrificarea totală a celor 600 de oi.
Aparitia acestui focar complică și mai mult situația fermierilor români. Pe fondul evoluției bolilor infecțioase la rumegătoarele mici, Comisia Europeană a sistat deja exporturile de animale vii din România, decizie ce generează pierderi financiare enorme în sectorul zootehnic.
Ce este variola ovină și cum se manifestă la animale
Variola ovină este o afecțiune contagioasă produsă de un agent patogen din familia Capripoxvirus. Boala atacă cu precădere oile și caprele, producând leziuni severe la nivelul pielii, mucoaselor și sistemului limfatic.
Printre primele semne clinice ale infecției se numără:
Stările febrile accentuate și lipsa apetitului;
Apatia generalizată și scăderea rapidă în greutate;
Scurgerile oculare și nazale abundente;
Formarea unor noduli și cruste caracteristice pe corpul animalului.
În cazurile severe, rata mortalității este extrem de ridicată, în special în rândul tineretului ovin și al mieilor. Sănătatea populației nu este pusă în pericol, deoarece virusul nu se transmite la om.
Cât de rapid se transmite virusul în ferme
Răspândirea bolii are loc cu o ușurință remarcabilă. Contaminarea se poate produce atât prin contactul direct între animalele bolnave și cele sănătoase, cât și prin intermediul secrețiilor sau al obiectelor contaminate: furaje, surse de apă, îmbrăcăminte de protecție sau vehicule de transport.
Un alt factor de risc major îl reprezintă rezistența crescută a virusului în mediul exterior. Acesta poate supraviețui perioade îndelungate în crustele desprinse de pe leziunile animalelor infectate, motiv pentru care singura metodă eficientă de eradicare rămâne sacrificarea rapidă a întregului efectiv afectat și aplicarea unor măsuri drastice de dezinfecție.
Există tratament sau vaccin pentru variola ovină?
Medicina veterinară nu dispune în prezent de un tratament antiviral capabil să vindice variola ovină. Eventualele terapii secundare pot doar să atenueze simptomele, fără a elimina posibilitatea de transmitere a patogenului.
Deși în anumite regiuni ale lumii se folosește vaccinarea preventivă, în situații de urgență precum cea din județul Iași, legislația sanitar-veterinară impune carantina strictă, eliminarea focarelor și restricțiile severe de circulație.
Autoritățile le solicită fermierilor să monitorizeze zilnic starea de sănătate a efectivelor și să raporteze imediat medicului veterinar orice modificare de comportament sau simptom suspect. Reacția rapidă este crucială pentru protejarea întregului sector zootehnic românesc.
