Polonia și statele baltice se blindează de teama unui atac rusesc sub steag fals. Ce măsuri au luat

Lituania, Polonia, Letonia și Estonia au intensificat măsurile de securitate în jurul unor obiective esențiale, inclusiv centrale electrice, baraje, terminale de gaze și conexiuni energetice. Potrivit Reuters, oficialii din aceste țări consideră că riscul unor acțiuni de sabotaj menite să testeze reacția NATO este mai mare decât în trecut.

Țările baltice se pregătesc pentru un posibil atac

Lituania a avertizat săptămâna trecută că Moscova ar lua în calcul organizarea unui atac sub steag fals. Scenariul presupune utilizarea unor drone ucrainene pentru a lovi infrastructura din Rusia sau din statele NATO, astfel încât responsabilitatea să poată fi atribuită ulterior Ucrainei.

Polonia, Letonia și Estonia au transmis, la rândul lor, avertismente privind posibile acte de sabotaj și operațiuni menite să verifice cât de rapid și în ce mod ar reacționa alianța.

„Nu suntem naivi, vedem informaţiile, citim printre rânduri şi ne facem temele”, a declarat pentru Reuters ministrul lituanian al apărării, Robertas Kaunas.

Oficialul a precizat că autoritățile lituaniene au crescut nivelul de securitate pentru infrastructura critică și mențin un schimb permanent de informații cu serviciile de informații.

„Sporim securitatea infrastructurii noastre critice, schimbăm constant informaţii cu serviciile noastre de informaţii cu privire la paşii următori”, a spus Kaunas.

Lituania a trimis armata să protejeze obiective energetice

Lituania a trecut deja la măsuri concrete. Luna trecută, armata a fost trimisă pentru a sprijini poliția antirevoltă în protejarea unor obiective energetice importante.

Printre acestea se numără terminalul pentru importul de gaz natural lichefiat, terminalul de produse petroliere, o conexiune energetică esențială cu Polonia și centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompare de la Kruonis.

„Semnalăm clar că, dacă va fi necesar, ne vom apăra”, a declarat Robertas Kaunas.

Și Letonia și-a consolidat măsurile de securitate. Potrivit premierului Andris Kulbergs, protecția a fost întărită în jurul tuturor infrastructurilor critice, inclusiv în cazul barajului de pe râul Daugava, din apropierea orașului Riga, și al depozitului subteran de gaze de la Incukalns.

„O potenţială ameninţare hibridă este mai probabilă decât era înainte”, a spus premierul leton pentru Reuters.

Informații despre un posibil plan rusesc

În luna mai, Rusia a acuzat statele baltice că ar putea permite Ucrainei să lanseze drone împotriva teritoriului rus de pe teritoriile lor. Moscova a avertizat atunci că va răspunde.

Afirmațiile au fost negate de țările vizate și au provocat proteste, dar au alimentat și temerile că Rusia ar putea încerca să pună în scenă un atac cu drone pentru a obține un pretext de reacție.

Un oficial din serviciile de informații ale unei țări baltice a declarat că evaluările existente indică faptul că serviciile militare și de informații interne ale Rusiei pregătesc un posibil atac sub steag fals asupra infrastructurii din Rusia, țările baltice și Polonia.

Potrivit aceleiași surse, ar urma să fie utilizate drone fabricate în Ucraina, iar operațiunea ar putea fi declanșată la câteva zile după aprobarea de către liderii ruși, inclusiv Vladimir Putin.

Miza Moscovei ar putea fi reacția NATO

Potrivit oficialului citat de Reuters, principala preocupare nu este neapărat amploarea pagubelor provocate de un asemenea atac, ci efectul politic pe care acesta l-ar putea avea în interiorul NATO.

Un incident atribuit Ucrainei ar putea declanșa dezbateri tensionate la Bruxelles privind răspunsul alianței, într-un moment în care statele europene și Statele Unite discută deja despre modul în care ar trebui să reacționeze la eventuale acțiuni ostile.

O altă sursă din regiune a adoptat o poziție mai prudentă. Potrivit acesteia, avertismentele transmise de serviciile de informații aliate au produs o „impresie copleşitoare” în statele baltice, însă eventualele atacuri s-ar putea produce „între astăzi şi niciodată”.

Moscova respinge acuzațiile occidentale privind pregătirea unor operațiuni clandestine și susține că Rusia este acuzată în mod repetat, pe fondul „rusofobiei”, fără prezentarea unor dovezi.

NATO și ambasada Rusiei la Vilnius nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii transmise de Reuters.

Polonia își pregătește alternativele pentru aprovizionarea cu gaze

Și Varșovia își consolidează măsurile de protecție a infrastructurii energetice.

Orlen, cea mai importantă companie poloneză din sectorul petrolului și gazelor naturale, analizează rute alternative pentru importurile de gaze în eventualitatea în care traseele utilizate în prezent ar fi compromise.

Compania importă aproximativ 80% din gazul consumat de Polonia prin terminalul de gaz natural lichefiat de la Swinoujscie, aflat la Marea Baltică, și printr-o conductă submarină care aduce gaze din Norvegia.

Gaz-System, compania care deține infrastructura, operează în zonă cu „vigilenţă sporită”, potrivit unei persoane familiarizate direct cu activitatea acesteia.

Orlen nu a dorit să ofere detalii despre măsurile preventive luate. Un purtător de cuvânt al Gaz-System a declarat însă că firma urmărește evoluțiile geopolitice și reacționează în funcție de situație.

Documente falsificate în cazul centralei nucleare

O altă problemă a apărut în jurul proiectului primei centrale nucleare din Polonia.

Polskie Elektrownie Jadrowe, compania de stat care dezvoltă proiectul, a anunțat că au fost identificate documente falsificate care folosesc numele companiei și care ar avea scopul de a induce în eroare diferite părți implicate în proiect.

Documentele ar putea fi urmărite până undeva „la est de Polonia”, potrivit reprezentanților companiei.

Polskie Elektrownie Jadrowe desfășoară o anchetă împreună cu serviciile speciale și forțele de ordine și monitorizează eventualele tentative de sabotaj sau alte amenințări la adresa viitorului șantier.

Armata poloneză păzește și conexiunea energetică cu Ucraina

Operatorul rețelei electrice din Polonia și o unitate a armatei au început încă din iulie să consolideze securitatea în jurul unei conexiuni electrice cu Ucraina.

Legătura contribuie la stabilizarea rețelei electrice ucrainene, afectată de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice.

„Este o zonă în care este necesară o vigilenţă sporită, aşa că folosim toate resursele disponibile”, a declarat pentru Reuters Maciej Wapinski, purtătorul de cuvânt al operatorului rețelei.

Este de așteptat ca armata să participe ulterior și la protejarea altor infrastructuri critice din estul Poloniei.

Drone suspecte și în alte țări europene

Temerile privind utilizarea dronelor în operațiuni de natură hibridă nu se limitează la flancul estic al NATO.

Săptămâna trecută, autoritățile germane au descoperit pe Aeroportul Leipzig/Halle o dronă care transporta explozibili. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a descris incidentul drept un atac hibrid, însă nu a indicat cine s-ar afla în spatele acestuia.

Rusia a respins acuzațiile formulate de politicieni și de presa germană care sugerau o posibilă implicare a Moscovei.

Rusia ar putea încerca să pregătească terenul pentru noi atacuri

Wojciech Kononczuk, directorul Centrului OSW pentru Studii Estice, finanțat de statul polonez, consideră că seria de acuzații lansate de Rusia la adresa statelor baltice ar putea avea un scop mai larg.

El a declarat pentru Reuters că afirmațiile Moscovei potrivit cărora țările baltice colaborează cu Ucraina ar putea contribui la pregătirea terenului pentru eventuale operațiuni rusești în regiune.

În condițiile în care forțele ruse continuă să fie angajate în Ucraina, iar atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice și a altor obiective din Rusia afectează economia acestei țări, obiectivul Moscovei ar putea fi recâștigarea avantajului prin extinderea presiunii asupra Europei.

Potrivit lui Kononczuk, mesajul transmis Europei ar fi că refuzul de a accepta cererile Moscovei ar putea fi urmat de o campanie de destabilizare. O asemenea strategie s-ar baza pe calculul că statele occidentale nu vor avea suficientă voință politică pentru a răspunde.