Trump lovește Curtea Penală Internațională cu sancțiuni. „Istoria va judeca acest moment”, răspunde instanța

Măsura a fost anunțată la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay, fostă judecătoare a CPI, a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Washingtonul susține că instanța reprezintă o amenințare la adresa suveranității americane, în timp ce CPI acuză Statele Unite că încearcă să împiedice administrarea justiției și să submineze ordinea juridică internațională. Curtea a cerut celor 125 de state membre să o sprijine, avertizând că viitorul său depinde și de reacția țărilor care au înființat-o, scrie Reuters.

Marco Rubio anunță sancțiuni pentru blocarea activității Curții

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că măsurile urmăresc să limiteze resursele Curții Penale Internaționale și să-i reducă posibilitatea de a funcționa. Într-un comunicat al Departamentului de Stat, Washingtonul a justificat decizia prin necesitatea de a proteja suveranitatea Statelor Unite și cetățenii americani.

„Vor mai multă putere și o vor pe cheltuiala noastră”, a afirmat Rubio.

Șeful diplomației americane a susținut că atât republicanii, cât și democrații au respins în mod constant ideea ca CPI să poată urmări penal cetățeni americani, membri ai forțelor armate sau lideri politici din SUA, scrie Financial Times.

„Statele Unite nu au aderat niciodată la această Curte, nu avem nevoie de ea și nu o dorim”, a declarat Rubio.

Acesta a descris instituția drept o „instanță necinstită” și a anunțat interzicerea tranzacțiilor cu aceasta. Potrivit declarațiilor sale, sancțiunile sunt prevăzute inițial pentru 180 de zile, perioadă care ar putea fi modificată în funcție de rezultatele eforturilor Washingtonului.

„Speram să-i vedem pe aliații noștri temperând zelul Curții. În caz contrar, SUA vor continua să demonteze CPI, cărămidă cu cărămidă, până când americanii nu vor mai putea fi amenințați”, a adăugat secretarul de stat.

Reuters a relatat că noua măsură extinde presiunea exercitată anterior de administrația Trump asupra unor procurori și judecători ai instanței. De această dată, sancțiunile vizează instituția în ansamblu și ar putea afecta inclusiv companiile care îi furnizează servicii.

Ce tranzacții sunt vizate de sancțiunile americane

Potrivit anunțului Departamentului de Stat, restricțiile sunt concepute pentru a bloca resursele Curții și a-i diminua capacitatea de funcționare. Rubio a precizat însă că există și excepții.

Sancțiunile nu se aplică serviciilor de mentenanță și software, accesului la servicii de tip cloud, funcționării sistemului de pensii al CPI și anumitor activități legate de persoanele aflate în custodia instanței.

Măsura riscă să creeze dificultăți nu doar pentru Curte, ci și pentru furnizorii și companiile care lucrează cu aceasta. Financial Times a relatat că Statele Unite urmăresc să afecteze capacitatea operațională a instituției, iar decizia a amplificat tensiunile diplomatice cu aliații europeni ai Washingtonului.

CPI denunță un atac asupra statului de drept

Curtea Penală Internațională a condamnat sancțiunile, susținând că acestea urmăresc să-i împiedice activitatea judiciară și să afecteze independența unei instituții internaționale.

„Aceste sancțiuni constituie un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale, care subminează principiul fundamental conform căruia nimeni nu este mai presus de lege”, a transmis CPI într-un comunicat.

Instanța a avertizat că măsurile americane au drept scop intimidarea personalului și perturbarea activității sale, dar a declarat că nu va renunța la mandatul primit.

„Curtea va continua să își îndeplinească pe deplin mandatul, cu independență și imparțialitate depline, acționând exclusiv pe baza legii și a probelor, în sprijinul nenumăratelor victime ale unor crime grave”, a declarat președinta CPI, Tomoko Akane.

Instituția a făcut apel la cele 125 de state membre să îi asigure sprijinul necesar pentru a-și continua activitatea.

„Curtea nu poate sta singură. Soarta sa depinde acum și de statele care au creat-o”, a transmis CPI, potrivit Reuters.

Mesajul instanței a fost însoțit de un avertisment privind consecințele pe termen lung ale deciziei americane: „Generațiile viitoare, în special victimele atrocităților în masă, se vor întreba cum am reacționat atunci când o instituție creată pentru a le proteja a fost vizată”.

În același comunicat, Curtea a subliniat că „istoria va judeca acest moment”.

Procurorul adjunct al CPI spune că anchetele vor continua

Nazhat Shameem Khan, procuror adjunct al Curții Penale Internaționale, a condamnat și ea sancțiunile într-o declarație acordată agenției Reuters vineri.

„Sancțiunile urmăresc să submineze statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă”, a afirmat Khan.

Ea a precizat că măsurile nu vor opri activitatea procurorilor și a instanței.

„Munca noastră va continua în toate situațiile de care ne ocupăm, în investigațiile și în procedurile noastre penale”, a declarat procurorul adjunct.

Apelurile conducerii CPI și ale procurorilor vin în contextul în care instituția încearcă să obțină sprijinul statelor membre pentru a-și menține operațiunile în pofida presiunilor americane.

De ce se confruntă Washingtonul cu Curtea Penală Internațională

Administrația Trump contestă de mult timp autoritatea CPI asupra cetățenilor americani și a oficialilor din Statele Unite. Washingtonul nu este parte la Statutul de la Roma, tratatul prin care a fost înființată instanța.

Unul dintre principalele puncte de conflict îl reprezintă mandatele de arestare emise în 2024 pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității. Statele Unite au criticat aceste demersuri.

Un alt motiv de tensiune îl constituie ancheta anterioară a CPI privind acțiunile militarilor americani în Afganistan, investigație pe care instanța a închis-o între timp, potrivit Reuters.

Înființată în 2002, Curtea Penală Internațională judecă persoane acuzate de genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crima de agresiune, în condițiile prevăzute de statutul său. Instituția are 125 de state membre, printre care toate țările Uniunii Europene. Statele Unite nu fac parte din acest sistem juridic.

Sancțiunile, anunțate în aceeași zi în care Navi Pillay a primit Nobelul pentru Pace

Anunțul Washingtonului a venit la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a fost desemnată laureata Premiului Nobel pentru Pace din 2026. În vârstă de 85 de ani, Pillay a fost judecătoare la CPI, a condus tribunalul internațional pentru genocidul din Rwanda și a ocupat funcția de Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului.

Premiul i-a fost acordat pentru contribuția sa la apărarea drepturilor omului, a dreptului internațional și a răspunderii penale pentru crime grave. În 2025, ea a condus o comisie de anchetă a ONU care a concluzionat că Israelul a comis genocid în Fâșia Gaza, concluzie contestată de Israel și criticată de administrația Trump.

Nobelul acordat lui Pillay a venit într-un moment în care instituțiile de justiție internațională se confruntă cu presiuni politice crescânde. Comitetul Nobel a subliniat că sistemul dreptului internațional este supus unor provocări majore, iar independența instituțiilor care investighează crime grave este esențială pentru pace și securitate.

Coincidența de calendar dintre acordarea premiului și anunțarea sancțiunilor americane a accentuat contrastul dintre mesajul de susținere a justiției internaționale transmis de Nobel și decizia administrației de la Washington de a limita activitatea Curții.