O amplă dispută politică a izbucnit în Ungaria după declarațiile premierului Peter Magyar privind gestionarea crizei energetice provocate de nivelul extrem de scăzut al Dunării. Opoziția l-a criticat dur pe șeful Guvernului de la Budapesta, susținând că unele dintre măsurile invocate amintesc de practicile regimurilor comuniste.
Problemele sunt generate de scăderea nivelului apei Dunării, situație care afectează funcționarea Centralei Nucleare de la Paks, instalație ce asigură aproximativ 40% din necesarul de energie electrică al Ungariei.
În acest context, Peter Magyar a prezentat un set de măsuri excepționale și a avertizat că, dacă țara se va confrunta cu o penurie severă de energie, ar putea deveni necesară limitarea alimentării populației.
Opoziția îl compară pe Peter Magyar cu Nicolae Ceaușescu și Mátyás Rákosi
Declarațiile premierului au fost imediat taxate de opoziție. Piroska Szalai, parlamentară din partea partidului Fidesz, a afirmat că mesajul transmis de Peter Magyar readuce în discuție practici asociate celor mai dure perioade ale regimurilor comuniste.
„Péter Magyar a făcut o afirmație despre ultimii 16 ani care, în țara noastră, a mai fost întâlnită doar în perioada regimului Rákosi sau în România lui Ceaușescu”, a declarat Piroska Szalai pentru publicația Magyar Nemzet.
Politiciana a susținut că, deși economia socialistă punea accent pe dezvoltarea industriei grele, măsurile care loveau direct populația deveniseră de mult timp inacceptabile, chiar înainte de căderea comunismului.
Cum descrie opoziția perioada restricțiilor de energie
Piroska Szalai a amintit că, în trecut, atunci când infrastructura energetică nu mai putea susține consumul, autoritățile direcționau electricitatea către marile unități industriale, în timp ce populația suporta consecințele.
„În acea perioadă, când rețeaua electrică învechită nu mai făcea față, energia electrică era redirecționată către marile unități industriale, în detrimentul populației. În acea perioadă, întreruperile locale de curent, fără avertisment, erau frecvente, iar puterea aparatelor electrice pe care populația le putea folosi, precum fierele de călcat și încălzitoarele, era, de asemenea, reglementată”, a explicat reprezentanta Fidesz.
Potrivit acesteia, lucrurile s-au schimbat în perioada conducerii lui János Kádár, când eventualele restricții privind consumul de energie au vizat în principal sectorul industrial.
Evocând iernile din 1979 și 1987, Piroska Szalai a afirmat că autoritățile ungare obligau atunci fabricile, uzinele din industria grea și întreprinderile de stat să reducă producția sau să funcționeze în ture de noapte pentru a economisi energie. În anumite situații, inclusiv iluminatul public era restricționat.
„Chiar și atunci, se dorea evitarea întunecării apartamentelor, iar această atitudine nu s-a schimbat nici măcar după schimbarea regimului”, a spus Piroska Szalai, adăugând că mențiunile făcute de Péter Magyar sâmbătă au avut loc ultima oară în Ungaria în perioada lui Mátyás Rákosi, până la mijlocul anilor 1950, și mai târziu în România lui Ceaușescu.
Centrala de la Paks își reduce drastic producția
În paralel cu disputele politice, Guvernul de la Budapesta a anunțat măsuri pentru gestionarea situației generate de nivelul redus al Dunării, care afectează activitatea Centralei Nucleare de la Paks.
Peter Magyar a transmis că, în cazuri excepționale, autoritățile vor putea dispune întreruperi temporare ale alimentării cu energie pentru consumatori punctuali.
Premierul a precizat, de asemenea, că limitarea consumului populației rămâne doar o soluție de ultimă instanță, însă le-a cerut cetățenilor să reducă voluntar consumul de energie în intervalele de vârf.
Tot în noaptea de sâmbătă spre duminică, Peter Magyar a anunțat oprirea penultimei unități de producție a Centralei Nucleare Paks.
Potrivit mesajului publicat de premierul ungar pe Facebook, centrala va funcționa la o capacitate de numai 240 de megawați, urmând ca duminică să fie oprită complet pentru prima dată în cei 44 de ani de existență.
