UPDATE 22:15 - Zelenski: Dacă alegerile vor avea loc după încheierea războiului, nu sunt sigur că voi candida
„Adevărata întrebare este când vom putea organiza alegeri? Ele vor avea loc cu siguranţă după încheierea războiului, nu în timpul armistiţiului temporar”, a declarat Zelenski, în condiţiile în care, conform propunerii americane de pace, alegerile ar trebui organizate chiar şi fără încheierea unui acord de pace propriu-zis.
UPDATE 18:50 - Zelenski: Dacă alegerile vor avea loc după încheierea războiului, nu sunt sigur că voi candida
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că nu este sigur dacă va candida din nou la funcţia de preşedinte, dacă alegerile vor avea loc după încheierea războiului, relatează Ukrainska Pravda, care citează un interviu acordat publicaţiei italiene Corriere della Sera.
„Adevărata întrebare este când vom putea organiza alegeri? Ele vor avea loc cu siguranţă după încheierea războiului, nu în timpul armistiţiului temporar”, a declarat Zelenski, în condiţiile în care, conform propunerii americane de pace, alegerile ar trebui organizate chiar şi fără încheierea unui acord de pace propriu-zis.
Zelenski a mai spus că nu s-a hotărât dacă va participa la alegerile prezidenţiale. „Nu sunt deloc sigur că voi candida (la funcţia de preşedinte – n.r.), voi vedea ce vor dori ucrainenii”, a menţionat el în interviul pentru Corriere della Sera.
Ulterior, Biroul preşedintelui a precizat pentru Ukrainska Pravda că Zelenski a fost întrebat: „Veţi candida la alegeri?” La aceasta, preşedintele a răspuns: „Adevărata întrebare este: când vom putea organiza alegeri? Dacă acestea vor avea loc după încheierea războiului, şi nu în timpul încetării temporare a focului, nu sunt deloc sigur că voi candida - voi vedea ce vor dori ucrainenii".
UPDATE 18:21 - Conducta Drujba, grav avariată în Ucraina. Orbán și Fico acuză Kievul că blochează reluarea fluxului de petrol
Secțiunea ucraineană a conductei Drujba, prin care este transportat petrol rusesc către Ungaria și Slovacia, a fost grav avariată în urma unui incendiu provocat de un atac rusesc în ianuarie, a declarat ministrul ucrainean al energiei, Denis Șmîhal, potrivit Reuters. Oficialul a explicat că „cea mai mare parte a echipamentelor interne ale conductei, mai mulţi senzori şi alte echipamente în interiorul conductei au fost avariate de temperaturile ridicate”, iar „avariile nu sunt vizibile din exterior”, astfel că evaluarea pagubelor și a duratei reparațiilor va necesita timp.
În replică, premierul ungar Viktor Orbán a criticat dur poziția Kievului, susținând că președintele Volodimir Zelenski a oferit un răspuns „impertinent” și „cinic” solicitărilor privind verificarea și repunerea în funcțiune a conductei, oprită din 27 ianuarie. Orbán a avertizat că, atât timp cât Zelenski „nu revine la raţiune şi normalitate”, Ungaria nu va susține nicio decizie favorabilă Ucrainei în cadrul UE.
Tensiunile s-au extins și la Bratislava, unde premierul Robert Fico a afirmat că are „impresia clară” că Ucraina nu dorește reluarea fluxului de petrol și a amenințat cu măsuri suplimentare. În context, Ungaria a blocat prin veto un nou pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei și un ajutor financiar pentru Ucraina, iar atât Budapesta, cât și Slovacia folosesc în prezent rezervele strategice de petrol.
UPDATE 14:40 - Ucraina eliberează nouă localități în est, rușii rămân fără Starlink pe front
Forțele ucrainene au eliberat nouă localități în sectorul Oleksandrivka, pe frontul de sud-est, în timp ce armata rusă se confruntă cu perturbări ale comunicațiilor Starlink, a anunțat armata ucraineană. Unitățile de asalt continuă înaintarea, împingând trupele ruse din pozițiile fortificate și tăindu-le rutele de aprovizionare.
UPDATE 11:00 - Opt morți în urma unor noi atacuri rusești în Ucraina
Atacurile lansate de Rusia în mai multe regiuni ale Ucrainei au provocat cel puțin opt morți, inclusiv în urma lovirii unui tren de navetiști, au anunțat autoritățile ucrainene. La Kramatorsk, oraș aflat aproape de linia frontului, trei persoane au fost ucise și două rănite luni dimineață, potrivit guvernatorului regional.
UPDATE 9:50 - Rusia lansează un val masiv de drone asupra Ucrainei
Armata rusă a atacat Ucraina în noaptea de luni spre marți cu 136 de drone, dintre care 127 au fost doborâte sau neutralizate de apărarea antiaeriană ucraineană, potrivit forțelor aeriene de la Kiev. Cinci drone au lovit trei locații, iar restul au căzut sub formă de resturi în alte zone, fără informații despre pagube.
UPDATE 9:15 - Rusia anunță interceptarea a 16 drone ucrainene peste noapte
Ministerul rus al Apărării susține că a în cursul nopții, un număr mult mai mic decât cele 172 raportate în ziua preceinterceptat și distrus 16 drone ucrainenedentă. Dronele au fost detectate deasupra Crimeei, în regiunea Belgorod și în oblastul Astrahan, fără ca autoritățile ruse să menționeze eventuale pagube.
UPDATE 8:20 -Zelenski oferă expertiză în drone în schimbul sprijinului pentru un armistițiu
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus liderilor din Orientul Mijlociu expertiza Ucrainei în doborârea dronelor iraniene, în schimbul presiunilor asupra Moscovei pentru un armistițiu de o lună în Ucraina.
Zelenski a declarat pentru Bloomberg că Ucraina poate trimite specialiști în regiune dacă statele arabe își folosesc relațiile cu Rusia pentru a obține o pauză în război.
UPDATE 8:00 - Comitetul Internațional Paralimpic a interzis echipei paralimpice a Ucrainei să poarte uniforma lor ceremonială la viitoarele Jocuri Paralimpice de Iarnă, afirmând că designul, care includea o hartă a Ucrainei, era unul politic, potrivit președintelui Comitetului Național Paralimpic, Valerii Sușkevici.
Elementul principal al designului era o hartă a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional, incluzând toate teritoriile temporar ocupate.
„Comitetul Internațional Paralimpic a spus: «Nu, nu, nu – așa ceva nu este acceptabil!» Au susținut că echipamentul este politic”, a declarat Sușkevici într-un interviu pentru Ukrinform pe 2 martie.
UPDATE 7:50 - După patru ani de război în Ucraina, armata rusă luptă fără convingere, împinsă mai degrabă de nevoie și de frică decât de vreo misiune istorică, analizează o jurnalistă rusă într‑o analiză publicată de Le Monde. Deși deziluzia crește în rândul soldaților, aceasta nu se transformă într-o formă de revoltă.
