În necropola Saqqara, cunoscută pentru faimoasa piramidă în trepte a faraonului Djoser, arheologii au descoperit aceste morminte din timpul dinastiilor a V-a şi a VI-a, între 2.500 şi 2.100 de ani î.Hr.
Aceste cavităţi adânci, decorate cu scene colorate din viaţa cotidiană, au servit drept loc final de odihnă pentru Khnumdjedef, marele preot al faraonului Unas, a cărui piramidă decorată se află în apropiere, pentru Meri, păstrătorul secretelor regelui, pentru Messi, marele preot al faraonului Pepi I, şi pentru Fetek, scrib şi judecător, a detaliat pentru presă arheologul egiptean Zahi Hawass.
În timpul săpăturilor, la 15 metri sub pământ, arheologii au descoperit un sarcofag de calcar "în starea exactă în care l-au lăsat vechii egipteni în urmă cu 4.300 de ani", a dat asigurări Hawass.
Când l-au deschis au descoperit în interiorul său o mumie acoperită cu aur, "una dintre cele mai vechi şi mai bine conservate din Egipt, în afară de cele regale", a precizat cunoscutul arheolog.
Necropola Saqqara, aflată la puţin peste 15 kilometri la sud de faimoasele piramide de pe platoul Giza, este inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, deoarece piramida lui Djoser, construită în jurul anului 2.700 î.Hr. de arhitectul Imhotep, este considerată unul dintre cele mai vechi monumente de pe suprafaţa globului.
Egiptul a anunţat mai multe descoperiri majore în ultimele luni, în special la Saqqara, dar şi la Luxor.
Marţi, autorităţile egiptene a anunţat descoperirea în acest oraş din sudul ţării a vestigiilor unui "întreg oraş roman" datând din primele secole după Hristos.
Pentru unii experţi, aceste anunţuri sunt mai degrabă politice şi economice decât ştiinţifice, deoarece această ţară de 104 milioane de locuitori, aflată într-o gravă criză economică, mizează pe turism pentru a-şi îmbunătăţi finanţele: guvernul său vizează 30 de milioane de turişti pe an până în 2028, faţă de 13 milioane înainte de COVID-19.
