Aproximativ 3,8 milioane de croați sunt chemați să aleagă 151 de deputați în această fostă republică iugoslavă independentă din 1991, devenită în 2013 membru al UE. Birourile de vot se vor închide la 18.00 GMT și primele rezultate parțiale oficiale sunt așteptate în cursul serii.
Sondajele de opinie sugerează că Coaliția Patriotică de opoziție condusă de HDZ (Uniunea Democratică Croată n.r.) va câștiga cu o marjă îngustă de aproximativ cinci locuri parlamentare, un rezultat ce poate conduce la negocieri de coaliție de lungă durată cu partidele mai mici.
Coaliția conservatoare favorizează o abordare mai dură decât rivalul ei principal, social-democrații la putere, asupra problemei migranților, dorind controale stricte la frontieră pentru a gestiona fluxul de oameni ce trec în Croația în drumul lor spre Europa de Vest, mai notează Reuters.
Peste 330.000 de migranți au trecut prin Croația de la mijlocul lunii septembrie, parte a unui exod masiv de oameni ce fug
de conflicte și sărăcie în Siria, Irak și nu numai.
Migranții au trecut frontiera din Serbia, 5.000 pe zi sau uneori chiar 10.000, dar puțini rămân în Croația, unul dintre cele mai sărace state ale UE unde șomajul este de 16%, mult peste media blocului de 9%.
Naționaliștii HDZ, care au condus Croația spre independență față de Iugoslavia dominată de sârbi în 1991, au acuzat guvernul de centru-stânga al premierului Zoran Milanovic că este slab și ineficient în gestionarea chestiunii migranților.
Dar analiștii politici afirmă că HDZ, care citează în favoarea sa chestiuni ca identitatea națională sau valorile familiale în această țară majoritar catolică de 4,4 milioane de locuitori, ar putea să se lupte pentru a atrage suficient sprijin din partea partidelor mai mici și forma un guvern stabil.
Acest lucru ar putea permite social-democraților să-și păstreze puterea chiar dacă vor obține mai puține voturi duminică. Milanovic afirmă că partidul său merită un nou mandat de patru ani după ce economia, care se bazează foarte mult pe turism, a început să crească din nou după șase ani de recesiune ce a distrus aproape 13% din producția națională.
Insistența lui Milanovic că Croația adoptă o poziție umană asupra migranților și le facilitează drumul spre Vest i-a atins de asemenea la coarda sensibilă pe alegători care își amintesc violența și strămutările populației suferite de propria țară în timpul destrămării Iugoslaviei în anii 1990.
