Datele furnizate de Ministerul Educaţiei vineri arată că, la disciplina Matematică 42,37% dintre elevii care s-au prezentat la simularea probelor de Evaluare naţională au note de cel puţin 5. Concret, numărul notelor mai mari sau egale cu 5 este de 69.347.
Din totalul de 163.683 de elevi care au susţinut proba, 94.336 au note între 1 şi 4,99, aceştia reprezentând 57,63%.
14,5% dintre elevi au note între 5 şi 5,99, în timp ce 10,54% au note între 6 şi 6,99 iar procentul celor cu note între 7 şi 7,99 este de 8,29.
Puţini dintre elevii care au susţinut proba la matematică au note foarte bune. Astfel, 6,33% au note între 8 şi 8,99, iar 2,65% au note între 9 şi 99,0, în timp ce 0,06%, respectiv 91 de elevi au nota 10 la matematică.
La Limba Română, procentul celor care au note peste 5 este semnificativ mai mare.
Rezultatele publicate de Ministerul Educaţiei arată că au primit note de cel puţin 5 73,98% dintre cei 164.593 elevi care au susţinut proba. Dintre aceştia, 14,08% au note între 5 şi 5,99, iar 16,99% au note între 6 şi 6,99.
Procentul elevilor care au obţinut la Limba Română note între 7 şi 7,99 este de 19,07, în timp ce 16,46% au note între 8 şi 8,99.
Doar 7,35% dintre elevi au note peste 9, dar mai mici de zece, în timp ce 44 de elevi reprezentând 0,03%, au obţinut nota maximă.
Toţi cei 9.841 de elevi care au susţinut proba la limba maternă au note de promovare, 22 dintre ei având nota 10.
Pentru prima dată simularea examenului de Evaluare Naţională s-a derulat în condiţii similare cu cele de examen, digitalizat, iar lucrările nu au mai fost corectate de către profesorii din unitatea de învăţământ, fiind distribuite aleatoriu evaluatorilor din toată ţara.
Conform metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor naţionale, la o diferenţă mai mare de un punct între notele acordate de cei doi evaluatori, lucrările au fost recorectate de alţi doi evaluatori, nota finală fiind obţinută ca medie aritmetică a celor două note cu valori centrale, după eliminarea notelor extreme (cea mai mare şi cea mai mică).
Statisticile ministerului de resort arată că la Limba Română au fost recorectat 11,39% dintre lucrări (respectiv 18,744 de lucrări), în timp ce la matematică procentul lucrărilor recorectate a fost de doar 0,25 (respectiv 406 lucrări recorectate”. Dintre lucrările susţinute la limba maternă au avut nevoie de recorectare 8%, respectiv 789 de lucrări din totalul de 9.841.
Lucrările scrise ale elevilor care au susţinut simularea evaluării naţionale se află în unităţile de învăţământ în care elevii au susţinut probele scrise. Profesorii care predau disciplinele la care s-au susţinut probele simulării au acces la lucrările elevilor din clasele la care predau, precum şi la borderourile de evaluare corespunzătoare, pentru a le putea discuta cu aceştia, în perioada următoare, în scopul identificării nevoilor individuale ale fiecărui elev şi organizării unor activităţi remediale.
„În contextul utilizării platformei de evaluare digitalizată, Ministerul Educaţiei dispune pentru prima oară de date relevante pentru o imagine de ansamblu asupra gradului de reuşită la fiecare dintre itemii administraţi. Aceasta va permite analize ulterioare referitoare la măsura în care sunt dezvoltate competenţele vizate prin evaluarea naţională. La nivelul Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie se va efectua o analiză a răspunsurilor elevilor la fiecare item pentru a identifica gradul de dezvoltare a competenţelor acestora. (...) Dat fiind faptul că obiectivele urmărite prin organizarea simulărilor sunt familiarizarea elevilor cu rigorile unei examen real şi optimizarea rezultatelor obţinute de către elevi, unităţile de învăţământ vor folosi datele rezultate la nivel de unitate, în vederea adoptării măsurilor adecvate pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare ale elevilor”, transmite Ministerul Educaţiei.
Simularea Evaluării Naţionale a avut loc, anul acesta, în 3.747 de centre de examen şi a implicat 11.593 de profesori evaluatori la toate cele trei probe şi peste 12.000 de profesori asistenţi.
