Numărul oamenilor care trăiesc în sărăcie a crescut pentru prima dată în ultimii 16 ani. Un raport publicat luni, 12 octombrie, de Organizația Națiunilor Unite arată că 1,2 miliarde de persoane se confruntă cu lipsuri grave, de la hrană și apă potabilă până la electricitate și acces la educație. Față de anul trecut, numărul celor afectați a crescut cu 51,5 milioane, iar mai mult de jumătate dintre persoanele care trăiesc în aceste condiții sunt copii.
Sărăcia crește la nivel mondial pentru prima dată din 2010
Datele apar în raportul anual privind sărăcia multidimensională, realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), împreună cu Inițiativa Oxford privind Sărăcia și Dezvoltarea Umană (OPHI). Este prima dată de la lansarea acestui indice, în 2010, când numărul persoanelor afectate crește. Raportul din 2026 analizează situația din 108 țări și arată că tot mai mulți oameni nu au acces la lucrurile de bază de care au nevoie pentru a trăi.
Sărăcia multidimensională nu se referă doar la lipsa banilor. Sunt luate în calcul și condițiile în care trăiesc oamenii, dacă au suficientă mâncare, o locuință potrivită, apă curată, electricitate sau posibilitatea de a merge la școală. Sunt analizate inclusiv condițiile de igienă și accesul la combustibil pentru gătit. Cu alte cuvinte, raportul arată cât de multe lipsuri se adună în viața unei persoane și cât de greu îi este să iasă din sărăcie.
Alexander De Croo, administratorul PNUD, consideră că noile cifre ar trebui să îngrijoreze întreaga lume. Acesta a explicat că problemele cu care se confruntă persoanele sărace sunt legate între ele și ajung să se agraveze reciproc, făcând și mai dificilă îmbunătățirea condițiilor de trai.
„În spatele acestor cifre se ascund 1,2 miliarde de oameni care se confruntă cu dificultăţi ce formează un cerc vicios: foametea, lipsa accesului la educaţie şi accesul inadecvat la apă curată şi electricitate”, a transmis Alexander De Croo.
Peste jumătate dintre persoanele care trăiesc în sărăcie sunt copii
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale raportului este că 51,5% dintre persoanele afectate de sărăcie sunt copii. Aceștia reprezintă mai mult de jumătate din totalul celor 1,2 miliarde de oameni care se confruntă cu lipsuri grave. Pentru mulți dintre ei, problemele încep de la cele mai simple nevoi, cum ar fi hrana, apa potabilă sau posibilitatea de a merge la școală.
Sărăcia afectează mai ales comunitățile din mediul rural. Potrivit raportului, aproape 83,3% dintre persoanele care trăiesc în sărăcie multidimensională locuiesc la sate. Cele mai multe se află în Africa Subsahariană și Asia de Sud, regiuni în care milioane de oameni continuă să se confrunte cu lipsa serviciilor și a condițiilor de trai de bază, conform presei străine.
Organizațiile care au realizat raportul explică însă că majorarea numărului de persoane sărace este influențată și de creșterea populației. În plus, pentru ediția din 2026 au fost disponibile date noi doar din 13 dintre cele 108 țări analizate. Din acest motiv, creșterea numărului total de persoane afectate nu înseamnă că situația s-a înrăutățit în toate țările incluse în studiu.
Există și țări care au reușit să reducă sărăcia
Deși numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie a crescut la nivel global, raportul arată că în unele țări situația s-a îmbunătățit considerabil. În ultimii 15 ani, 33 de state au reușit să reducă la jumătate nivelul indicelui sărăciei multidimensionale. Printre acestea se numără și șase țări din Africa Subsahariană, una dintre regiunile în care sărăcia continuă să afecteze o mare parte a populației.
Cele mai rapide progrese au fost înregistrate în Asia, în special în China și Vietnam. Aceste exemple arată că reducerea sărăciei este posibilă, chiar dacă, la nivel mondial, numărul oamenilor care trăiesc în condiții dificile rămâne foarte mare. Reprezentanții PNUD consideră că rezultatele obținute de aceste state pot arăta și altor țări cum să abordeze problemele legate de hrană, educație și condițiile de trai.
„Ştim că progresul este posibil”, a subliniat Alexander De Croo, adăugând că „Ţările care au abordat aceste provocări împreună, şi nu individual, au arătat ce se poate realiza prin acţiuni decisive”.
