România pierde bătălia pentru aur la nivel mondial. În timp ce alte țări au început să-și mărească rezervele pentru zile negre, țara noastră nu a mai cumpărat aur de 20 de ani. Asta, în condițiile în care metalul prețios pare una dintre cele mai sigure metode de protecție în criza economică anunțată de experți. Iar valoarea lui începe să crească tot mai mult. Un material marca Realitatea PLUS despre rolul aurului la următorul șoc economic și riscurile pe care le implică o rezervă prea mică.
Cum ne pot salva rezervele de aur în posibila criză globală?
Băncile centrale ale lumii au început să cumpere masiv aur, de frica unei posibile crize economice, despre care experții susțin că ar putea lovi întreaga lume.
Banca centrală poloneză a cumpărat în ultimul an 102 tone, echivalentul întregii noastre rezerve. De asemenea, și-a propus să-și ducă rezerva până la 700 de tone de aur pentru a susține siguranța națională.
Și Turcia merge pe același model. În ultimii 5 ani, și-a crescut stocul cu peste 55% și a ajuns să dețină de 7 ori mai mult aur decât țara noastră.
În rezervele Băncii Centrale există aur de aproape 41 de miliarde de dolari. Dar nu tot aparține Băncii Centrale. O parte reprezintă aur împrumutat.
La fel a procedat și Ungaria, care a reușit, pentru prima dată în istoria modernă, să depășească România și să devină „campionul regional al aurului”. De la doar 3 tone de aur după căderea comunismului, vecinii noștri au reușit să ajungă la nivelul record actual de 110 tone.
„Valoarea totală depășește 50 de miliarde de euro. Rezervele de aur ale Ungariei ajung până la 110 tone. N-am mai avut până acum o sumă atât de mare în valută străină și o rezervă de aur la acest nivel în Ungaria.”, au transmis reprezentanții Băncii Naționale a Ungariei.
Cel mai greu moment din istoria aurului românesc
Liderii lumii rămân însă Statele Unite, cu peste 8.100 de tone, urmate de Germania, cu peste 3.300 de tone, Italia și Franța, cu peste 2.400 de tone fiecare. Iar China și Rusia au rezerve de aproximativ 2.300 de tone, chiar dacă, pentru a finanța războiul, Putin a decis să renunțe la peste 60 de tone de aur în mai puțin de un an.
Tot de teama unei crize majore, Olanda, Franța și India își aduc aurul înapoi în țară. Banca centrală olandeză a transferat 86 de tone de aur din Statele Unite și Canada către Londra.
Prin comparație, rezervele de aur ale României sunt reduse și nici nu au crescut în ultimele două decenii.
„Distribuția actuală a rezervelor de aur este apreciată ca adecvată din perspectiva criteriilor și obiectivelor stabilite, reflectând echilibrul urmărit între siguranță, lichiditate, diversificarea riscurilor și eficiența gestionării acestor active” - arată un comunicat transmis de Banca Națională a României.
Dar nu doar că nu cumpărăm aur, nici nu îl repatriem. Unul dintre motive ar fi că e mai greu de vândut.
De ce nu cumpără România aur?
Astfel ajungem la un episod extrem de dureros din istoria aurului românesc. În timpul Primului Război Mondial, când țara noastră era amenințată, autoritățile au decis să trimită în Rusia tezaurul, pentru a-l proteja, cu garanția de returnare. Era vorba despre rezerva de aur a Băncii Naționale, dar și bijuterii, documente, manuscrise și alte bunuri de patrimoniu. Rusia nu s-a mai ținut de cuvânt. România a primit înapoi doar 33 de kilograme de aur sub formă de monede și lingouri.
În prezent, datele Băncii Naționale arată că România deține 103,6 tone de aur. Rezerva este evaluată la aproximativ 12,2 miliarde de euro. Din total, numai 42 de tone se află concret în țară.
LIDERII LUMII LA REVERZELE DE AUR
Statele Unite: 8.133,5 tone
Germania: 3.350,3 tone
Italia: 2.451,8 tone
Franța: 2.437,0 tone
China: 2.409,6 tone
Rusia: 2.264,0 tone
SURSA: Consiliul Mondial al Aurului (World Gold Council)
