ROBOR la 3 luni a urcat cu 0,29 puncte procentuale începând de miercuri, până la 2,10%, după decizia Băncii Naționale a României de majorare a dobânzii cheie cu 0,25 pp, dar în piață se observa în ultimele săptămâni o tendință ascendentă a dobânzilor.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis marți majorarea dobânzii cheie la 1,5% pe an, de la 1,25%, majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat miercuri la 2,07% pe an, de la 1,81% pe an cât a fost marți.
Dar indicele a început să urce începând cu data de 24 septembrie 2021, la 1,65%, de la 1,61% în ședința anterioară. Indicele s-a situat în intervalul 1,60 - 1,61% în perioada 23 august - 23 septembrie.
"În legătură cu ultimele evoluții ale pieței monetare trebuie spus că existau unele așteptări ale băncilor ca vom crește dobânzile în ședința din 5 octombrie, însă nu era un consens în rândul analiștilor. Astfel că o anumită tendință ascendentă a dobânzilor în piață se observa deja în ultimele două săptâmâni, influențată probabil de anticipațiile cu privire la o eventuală decizie a noastră în acest an. Creșterea aprobată în ședința de marți a făcut ca această tendință să continue", a declarat, pentru Agerpes, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR).
Acesta a precizat că Banca Centrală are în arsenal numeroase instrumente, pe unele dintre ele a început să le folosească în ultimele luni, însă rata dobânzii este cel mai important instrument, pe acesta l-a folosit la cea mai recentă ședință de politică monetară.
"Pentru a domoli inflația, trebuie să creștem dobânzile. Fiind o economie mică și deschisă, noi în România nu putem avea și dobânzi mici și inflație mică. Astfel, marți am crescut tempo-ul în lupta cu inflația. Decizia reprezintă în sine o scumpire a banilor, dar sunt două aspecte importante: pe de o parte bani mai scumpi înseamnă credite ceva mai scumpe, dar pe de altă parte înseamnă și depozite mai bine remunerate. Devenind mai rari, banii devin și mai scumpi, ducând la temperarea prețurilor și fiind astfel protejați mai bine de inflație. Este o decizie care arată că suntem hotărâți să temperăm dinamica prețurilor și să ne respectăm mandatul de asigurare a stabilității prețurilor. Însă trebuie spus că există anumite prețuri, cum sunt cele administrate, cele ale prețurilor energetice, sau mai simplu prețul unui bilet de autobuz sau al unei intrări la muzeu, care nu sunt sub controlul politicilor băncii centrale", a explicat Cristian Popa.
La debutul anului 2019, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99% pe an, iar la începutul anului trecut se situa la 3,19%. Pe data de 4 ianuarie 2021, indicele ROBOR la 3 luni era de 2,01%
