O nouă lovitură pentru Romprest. Sarea plătită din bani publici, cerută „în depozit, nu pe hârtie”

Anunțul vine cu puțin timp înainte de începerea sezonului rece și face parte dintr-o dispută mai veche între administrația locală și fostul operator de salubritate.

Ce spune viceprimarul

„Romprest nu poate justifica unde sunt aceste 1.624 de tone de sare plătite pentru deszăpezirea Sectorului 1", a scris Iulian Hatmanu, adăugând că a cerut livrarea întregii cantități în depozitele sectorului.

Potrivit datelor făcute publice de Hatmanu, în iarna 2025–2026 Sectorul 1 a cumpărat 5.030 de tone de sare, cu 2.343.328 de lei. Alte 627 de tone ar fi rămas din sezonul anterior, ceea ce ar fi dus stocul total la 5.657 de tone. Viceprimarul afirmă că Romprest a raportat consumul întregii cantități, dar că documentele depuse nu acoperă tot ce s-a raportat.

Hatmanu spune că actele pentru validarea consumurilor au fost transmise de Romprest abia pe 21 septembrie și că, în urma comparării lor cu datele comunicate la comandamentele de iarnă din decembrie 2025 și ianuarie 2026, au apărut „discrepanțe majore”.

Primăria cumpără direct sarea pentru iarna viitoare

Consiliul Local a retras mandatul prin care Romprest putea achiziționa, în numele și pe banii Sectorului 1, materialele antiderapante. Pentru sezonul 2026–2027, primăria va cumpăra direct sarea și va monitoriza stocurile și consumurile. Viceprimarul a explicat că scopul este ca fiecare tonă să poată fi explicată.

Iarna trecută: străzi blocate și penalități

Disputa privind sarea vine după episodul de ninsori din februarie 2026. Atunci, primăria a reclamat că sectorul a rămas cu străzi și trotuare blocate la aproape două zile după începutul ninsorii și a afirmat că operatorul a folosit doar 800 de tone de sare, deși ar fi putut răspândi 2.000. Administrația a anunțat și penalități, iar pentru deszăpezirea considerată necorespunzătoare, acestea au ajuns la 3,3 milioane de lei, la care se adaugă amenzi. În februarie 2025 Romprest primise deja o amendă de jumătate de milion de lei pentru o intervenție ineficientă la deszăpezire.

Romprest a contestat decizia de încetare a contractului și susținea la acel moment că este ilegală.

Contractul s-a încheiat, litigiile continuă

Contractul de salubritate a fost semnat în 2008, pe 25 de ani. Consiliul Local a votat încetarea lui din 20 iunie 2026, iar Romprest a avertizat că, în caz de reziliere anticipată, ar putea cere despăgubiri de 1,13 miliarde de lei. Tribunalul București a respins, pe 8 mai 2026, cererea Romprest privind durata contractului. Tot în instanță, Romprest a pierdut și o cerere de restituire a garanției de bună execuție de 9 milioane de lei.

De la 1 iulie 2026, salubrizarea sectorului este asigurată de Blue Planet, printr-un contract de tranziție de 95,5 milioane de lei pentru 12 luni, față de 168 de milioane de lei cât ar fi costat aceeași perioadă cu Romprest, potrivit calculelor primăriei.

Romprest, istoric de prejudicii de sute de milioane de lei

Compania Romprest se confruntă, de ani buni, cu un șir de anchete penale, controale ale instituțiilor statului și procese pierdute în instanță. Numele companiei apare în dosare ale DNA și DIICOT privind constituirea unui grup infracțional organizat, angajări fictive, tranzacții fictive și delapidare, în timp ce rapoarte oficiale ale Curții de Conturi vorbesc despre prejudicii de sute de milioane de lei aduse bugetului Sectorului 1.

Raport oficial: prejudiciu de peste 200 de milioane de lei în contractul cu Sectorul 1

Un raport realizat de mai multe instituții de control ale statului — inclusiv Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor Publice și DIICOT — a scos la iveală nereguli grave în contractul de salubrizare derulat de Romprest cu Primăria Sectorului 1, pentru perioada 2016–2022. Potrivit verificărilor, operatorul ar fi practicat tarife supraevaluate, majorând cu 50% tariful de salubritate, ceea ce ar fi provocat o pagubă estimată la 167 de milioane de lei în bugetul local. La aceasta s-au adăugat servicii necontractuale, dar plătite oricum de Primărie, ceea ce ar ridica prejudiciul total la peste 243 de milioane de lei — bani proveniți, în ultimă instanță, din taxele și impozitele locuitorilor sectorului.

Controversele nu sunt noi

Compania a fost implicată și într-un dosar mai vechi, instrumentat de DIICOT Ploiești, privind un grup infracțional coordonat de fostul om de afaceri Florian Walter (decedat între timp), acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani prin achiziții fictive facturate de firme-fantomă, în perioada 2012–2014. Tribunalul Prahova a pronunțat, în 2020, condamnări de până la 7 ani și 4 luni de închisoare, iar Romprest a fost obligată la plata unui prejudiciu de aproape 20 de milioane de lei.