Salmonella în carnea proaspătă de pasăre, la Buzău: 21 de alerte în opt luni. Ce trebuie să știe consumatorii: explicațiile DSVSA

Potrivit datelor transmise de reprezentanții DSVSA Buzău, în 2025 au fost înregistrate opt alerte alimentare legate de prezența bacteriei Salmonella spp. în carnea proaspătă de pasăre. Dintre acestea, două au confirmat prezența serotipului S. Typhimurium, o bacterie patogenă care cauzează frecvent infecții alimentare (toxiinfecții) la oameni și animale.

În primele opt luni ale anului, numărul alertelor a ajuns la 21. În două dintre notificări a fost identificat serotipul S. Enteritidis, care provoacă salmoneloza – una dintre cele mai răspândite forme de toxiinfecție alimentară din lume.

„Din punct de vedere sanitar-veterinar şi al sănătăţii publice, o importanţă majoră o deţin salmonelozele provocate de serotipurile ubicvitare, care provoacă grave toxiinfecţii alimentare colective la om prin consumul ouălor, al cărnii şi organelor provenite de la animalele contaminate”, a transmis DSVSA Buzău pentru Agerpres.

Salmonelozele sunt boli care se transmit de la animale la oameni și sunt provocate de anumite serotipuri ale bacteriei Salmonella, dintre cele peste 2.000 descrise în literatura de specialitate.

Pașii urmați după identificarea bacteriei în carnea de pasăre

În cazul depistării bacteriei Salmonella spp. în carnea proaspătă de pasăre, autoritățile sanitar-veterinare declanșează o alertă alimentară prin intermediul sistemului informatic european.

Procedura presupune trimiterea unei probe pentru identificarea și confirmarea serotipului, precum și verificarea trasabilității produselor din lotul suspect. După identificarea stocului, întreaga cantitate este retrasă de la comercializare până la stabilirea serotipului de Salmonella.

Măsurile urmăresc identificarea produselor cu risc și împiedicarea comercializării acestora, în funcție de rezultatele analizelor și de cerințele aplicabile fiecărui serotip.

Alimentele care prezintă risc de contaminare

Potrivit inspectorilor sanitar-veterinari, bacteria poate ajunge în organism prin consumul unor alimente crude sau insuficient preparate termic. Printre principalele surse de contaminare se numără:

• ouăle crude sau insuficient preparate;

• carnea de pasăre, porc sau vită gătită necorespunzător;

• laptele crud, nepasteurizat;

• fructele și legumele spălate cu apă contaminată sau manipulate necorespunzător.

Contaminarea cărnii se poate produce în timpul sacrificării animalelor, prin contactul cu conținutul intestinal. În cazul laptelui, riscul este asociat inclusiv consumului de lapte crud provenit de la animale bolnave.

Bacteria se poate răspândi și în bucătărie, prin contaminare încrucișată, atunci când același cuțit sau tocător este folosit atât pentru carnea crudă, cât și pentru alimente care nu mai sunt preparate termic. Transmiterea este posibilă și de la om, în condițiile unei igiene necorespunzătoare după folosirea toaletei.

Cum poate fi prevenită infecția

DSVSA Buzău recomandă respectarea regulilor de igienă în spațiile de preparare a alimentelor, curățarea ustensilelor și spălarea corectă a mâinilor. De asemenea, carnea trebuie preparată termic suficient pentru a elimina riscul de contaminare.

„Recomandăm (...) asigurarea unor temperaturi interne sigure la preparare, ţinând cont de faptul ca Salmonella este distrusă complet prin gătire la temperaturi de peste 70°C - 75°C”, a precizat instituția.

Autoritățile atrag atenția că refrigerarea și congelarea nu elimină în mod sigur bacteria. Potrivit DSVSA Buzău, aceasta poate supraviețui la temperaturi scăzute, inclusiv la congelare, până la minus 20 de grade Celsius.

„Prepararea termică corectă rămâne cea mai sigură metodă de eliminare a riscului de toxiinfecţie alimentară”, a mai transmis sursa citată.