România pare să fie o țară inventată, dintr-o poveste absurdă, uneori, deși totul este, din păcate, cât de poate de real. Cei aproape cinci kilometri de cale ferată pe care ar fi trebuit să se transporte armament de la Fabrica Sadu, singura din țară, au dispărut, pur și simplu. Salvador Caragea, administratorul special al fabricii, numit la insistențele ministrului Radu Miruță, pare să nu știe cine, când, dar mai ales de ce a făcut așa ceva.
DNA anchetează cum a fost „evaporată” infrastructura Uzinei Sadu sub nasul fostului șef al Poliției Gorj
O tranzacție internațională de anvergură a scos la iveală un jaf de proporții comise asupra infrastructurii de siguranță națională din județul Gorj. Direcția Națională Anticorupție (DNA) Craiova a deschis un dosar penal după ce s-a descoperit că linia ferată industrială care conecta Uzina de Armament Sadu de gara Bumbești-Jiu a dispărut complet din teren.
Furtul de proporții a fost sesizat absolut întâmplător, în contextul auditului preliminar pentru semnarea unui parteneriat strategic de producție de muniție cu gigantul american Sig Sauer. Pentru a finaliza contractul, americanii au solicitat un inventar riguros al mijloacelor fixe. În acel moment, oficialii au realizat că un tronson logistic de 4,6 kilometri, vital pentru transportul securizat de armament, nu mai există fizic. Informația a fost publicată inițial, în exclusivitate, de portalul local pandurul.ro.
Acte versus Realitate: Calea ferată „evaporată” acum două decenii
Primele indicii ale procurorilor anticorupție arată că șinele ar fi fost dezafectate ilegal și cel mai probabil valorificate la centrele de colectare a fierului vechi în urmă cu aproape 20 de ani.
Din punct de vedere scriptic, infrastructura fusese transferată către Parcul Industrial Craiova (entitate aflată sub autoritatea Consiliului Județean Gorj), însă actele nu conțineau o decizie explicită de distrugere sau demontare. Marius Borcan, liderul de sindicat de la Uzina Mecanică Sadu, a confirmat public atât transferul birocratic, cât și dispariția propriu-zisă a șinelor.
În replică, președintele Consiliului Județean Gorj, Cosmin Popescu, respinge acuzațiile de ilegalitate și susține că totul s-a desfășurat conform legii:
„În 2006, s-a predat calea ferată. Era o linie industrială într-o stare precară, nefolosită. Dezafectarea a fost aprobată legal prin Hotărâre de Consiliu Județean, după o evaluare oficială, iar bunurile au fost scoase la licitație publică pentru ca Uzina să își poată achita datoriile către bugetul local. Oricum, ruta nu mai poate fi refăcută fiindcă terenurile au fost între timp revendicate.” – Cosmin Popescu, președinte CJ Gorj
Problema majoră? Anchetatorii DNA nu au reușit să găsească, până în prezent, niciun document oficial sau vreo dovadă contabilă care să ateste că acea licitație a avut loc sau că banii au intrat vreodată în vistieria statului.
Ironia sorții: Administratorul special nu a văzut jaful, deși era șeful Poliției în perioada furtului
Unul dintre cele mai controversate personaje din această ecuație este Viorel Salvador Caragea, actualul administrator special al Uzinei de Armament Sadu. Deși are în spate un CV încărcat—studii de inginerie (TCM), drept, trei masterate și un doctorat—Caragea nu a sesizat lipsa celor 4,6 kilometri de șine.
Ironia vine din trecutul său profesional. Salvador Caragea a condus Inspectoratul Județean de Poliție (IPJ) Gorj exact în perioada (2005-2015) în care procurorii suspectează că s-a produs furtul căii ferate. Practic, deșeurile metalice de ordinul sutelor de tone au fost transportate sub nasul instituției care trebuia să păzească județul.
Argumentele numirii lui Caragea la Uzina Sadu:
Susținerea politică: A fost propulsat în funcție de cuplul de miniștri Irineu Darău (Economie) și Radu Miruță (Apărare).
Expertiza invocată: Ministrul Economiei a argumentat că „studiile în criminalistică și management” îl recomandau pentru controlul uzinei militare.
„Argumentul celor 17 hoți”: Ministrul Apărării, Radu Miruță, un apropiat al familiei lui Caragea, l-a apărat public amintind că acesta, în trecut, „a prins și arestat 17 indivizi care devalizau o fabrică de armament”.
Cu toate acestea, „performanța” istorică de a prinde hoți mărunți de componente este acum umbrită de realitatea din teren: în timp ce deținea frâiele securității județene și, ulterior, ale uzinei, o întreagă magistrală feroviară militară a fost ștearsă de pe hartă. Rămâne ca investigația DNA să stabilească cine a semnat distrugerea și unde au ajuns banii din valorificarea oțelului.
