Restricții bugetare inevitabile după ce datoria publică a României a depășit nivelul de 60,1% din PIB în primul trimestru din 2026. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a informat Cabinetul că atingerea acestui prag declanșează obligații legale stricte de înghețare și reducere a cheltuilor publice.
Atins de pragul critic de 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026, nivelul datoriei publice a activat automat mecanismele legale de austeritate prevăzute în Legea responsabilității fiscal-bugetare. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat în ședința de Guvern situația financiară indicată de datele Eurostat, subliniind că statul este obligat să aplice un control strict asupra cheltuielilor pentru a stabiliza finanțele naționale.
Limitări severe privind cheltuielile statului
Depășirea plafonului de 60% din PIB impune restricții clare pentru Executiv, blocate prin lege până la revenirea sub această limită:
Înghețarea fondului de salarii: Guvernul nu mai poate aproba nicio măsură care să determine creșterea cheltuielilor totale cu personalul din sectorul bugetar.
Blocarea majorărilor sociale: Cheltuielile totale destinate asistenței sociale nu pot fi suplimentate pe durata menținerii datoriei peste pragul critic.
Obligația de ajustare: Ministerul Finanțelor trebuie să propună un plan de măsuri corective pentru readucerea gradului de îndatorare pe o traiectorie sustenabilă.
Proiecțiile pe termen lung și țintele de deficit
Previziunile financiare arată că presiunea pe bugetul de stat va continua în următorii ani. Estimările indică o urcare a datoriei publice la 61,8% din PIB până la finalul anului 2026, urmând să atingă 63,3% în 2027 și un vârf de 63,9% în 2028. O inversare a acestui trend este posibilă doar dacă se respectă planul de reducere treptată a deficitului bugetar convenit cu partenerii europeni.
Ajustarea fiscală presupune coborârea deficitului ESA la 6% din PIB în 2026, după ce în 2025 s-a situat la 7,9%, iar în 2024 a atins un nivel record de 9,3%. Deciziile bugetare de acum vor determina capacitatea de împrumut și stabilitatea economică a țării pe termen mediu.
