Economie· 6 min citire

Câți bani a dat România la bugetul Uniunii Europene și câti a primit înapoi. Diferența este surprinzătoare

Foto: Profimedia

Foto: Profimedia

Scris de Gabriela Mănăilescu Publicat: 20 nov. 2026, 19:41

În aproape două decenii de la aderare, România a încasat de la Uniunea Europeană cu aproape 79 de miliarde de euro mai mult decât a virat la bugetul comunitar. O analiză BT arată cum au evoluat fondurile europene și ce finanțări sunt disponibile în prezent.

România a primit de la Uniunea Europeană cu aproape 79 de miliarde de euro mai mult decât a contribuit

România a încasat 117,66 miliarde de euro de la bugetul Uniunii Europene în perioada 2007 – septembrie 2026, în timp ce contribuția sa la bugetul comunitar a fost de 38,81 miliarde de euro. Diferența dintre sumele primite și cele plătite ajunge astfel la aproape 79 de miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de Banca Transilvania (BT).

Bilanțul financiar evidențiază avantajul direct al apartenenței la Uniunea Europeană, fondurile atrase contribuind la finanțarea infrastructurii, a administrațiilor locale, a companiilor și a numeroase proiecte de dezvoltare. Potrivit autorilor analizei, aceste resurse au susținut procesul de apropiere a României de nivelul de dezvoltare al statelor membre.

„Între 2007 și septembrie 2026, România a primit 117,66 miliarde de euro din bugetul UE și a contribuit cu 38,81 miliarde de euro. Diferența de aproape 79 de miliarde de euro arată dimensiunea beneficiului financiar direct al apartenenței la Uniunea Europeană, fiind și un accelerator al convergenței”, se arată în analiza băncii.

Cum au fost folosiți banii europeni în aproape două decenii

Finanțările europene sunt stabilite prin cadre financiare multianuale, fiecare având o durată de șapte ani și priorități distincte în domenii precum infrastructura, economia, agricultura, educația și cercetarea. Acest mecanism permite pregătirea și derularea unor investiții de amploare pe perioade care pot depăși chiar intervalul bugetar pentru care au fost aprobate fondurile.

Un instrument important este politica de coeziune, prin care Uniunea Europeană finanțează proiecte menite să reducă diferențele de dezvoltare dintre regiuni. Printre domeniile vizate se numără infrastructura, serviciile publice, sprijinirea companiilor și formarea profesională.

„Bugetele multianuale ale Uniunii Europene stabilesc, pentru perioade de șapte ani, prioritățile de finanțare pentru infrastructură, economie, agricultură, educație și cercetare. Acest sistem oferă continuitate proiectelor mari, a căror pregătire și implementare se pot întinde dincolo de perioada bugetară. Un rol central în planificare îl are politica de coeziune, prin care sunt finanțate proiecte destinate reducerii decalajelor de dezvoltare dintre regiuni - de la infrastructură și servicii publice la susținerea companiilor și dezvoltarea competențelor”, precizează autorii analizei.

Ce a câștigat România din primul exercițiu financiar european

În perioada 2007–2013, primul cadru financiar multianual de după aderarea României la UE, țara noastră a trebuit să gestioneze simultan două obiective: modernizarea infrastructurii și dezvoltarea capacității administrative de a atrage și utiliza finanțările europene.

Primele investiții au vizat transporturile, protecția mediului, dezvoltarea regională, capitalul uman și consolidarea administrației publice. Impactul acestei etape este reflectat și de câteva rezultate concrete prezentate în analiza BT: construirea a 368 de kilometri de drumuri noi, modernizarea a 1.900 de kilometri de străzi și sprijinirea a 2.900 de întreprinderi mici și mijlocii.

„Primii ani după aderare au însemnat pentru România două procese în paralel: modernizarea infrastructurii și construirea capacității de a atrage și utiliza fonduri europene. Primele fonduri europene primite de România au mers către transport, mediu, dezvoltare regională, capital uman și consolidarea administrației. Câteva dintre cifrele care arată impactul primelor fonduri europene se referă la cei 368 de kilometri de drumuri noi, 1.900 de kilometri de străzi modernizate și la cele 2.900 de IMM-uri susținute”, se menționează în document.

Aproape 52 de miliarde de euro atrase în perioada 2014–2020

În următorul exercițiu financiar, aferent anilor 2014–2020, România a încasat aproape 52 de miliarde de euro din fondurile europene. Raportul dintre totalul sumelor primite și finanțarea programată a ajuns la 98,2%, ceea ce indică utilizarea unei proporții foarte mari din resursele disponibile.

Față de prima perioadă de după aderare, investițiile au devenit mai ample și au acoperit mai multe domenii. Pe lângă infrastructură și dezvoltare regională, finanțările au susținut competitivitatea economică, cercetarea, tehnologia, educația și dezvoltarea competențelor.

„După experiența acumulată în primii ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a intrat într-o nouă etapă de utilizare a fondurilor europene. Investițiile au crescut ca amploare și s-au diversificat, de la infrastructură și dezvoltare regională la competitivitate, cercetare, tehnologie, educație și dezvoltarea competențelor. Fondurile au fost de aproape 52 de miliarde de euro, iar raportul dintre încasările totale și valoarea programată a fost de 98,2%, ceea ce indică valorificarea unei părți foarte mari din finanțarea disponibilă”, se arată în analiză.

Câți bani europeni mai are România la dispoziție până în 2027

În actualul cadru financiar multianual, care acoperă perioada 2021–2027, România are programate finanțări de aproape 51 de miliarde de euro. În primele nouă luni ale anului 2026, încasările aferente acestei perioade au totalizat 7,12 miliarde de euro.

Ponderea sumelor încasate în raport cu valoarea totală programată este de aproximativ 40,7%. Prioritățile de finanțare vizează atât continuarea investițiilor în infrastructură, cât și transformarea economiei prin digitalizare, proiecte în sănătate și educație, tranziție verde și creșterea competitivității.

„Actuala generație de fonduri europene duce investițiile într-o nouă etapă, de la recuperarea decalajelor de infrastructură către transformarea economiei. Infrastructura rămâne o prioritate, însă finanțările pun accent tot mai mare pe digitalizare, sănătate, educație, tranziția verde și creșterea competitivității economiei. România are programate finanțări de aproape 51 de miliarde de euro pentru această etapă. În primele nouă luni din 2026, încasările aferente acestei generații de fonduri europene au fost de 7,12 miliarde de euro. Raportul dintre încasările cumulate și valoarea programată este de aproximativ 40,7%”, conform documentului.

PNRR și SAFE, alte surse importante de finanțare

Pe lângă banii alocați prin cadrele financiare multianuale, România are acces și la alte instrumente europene și internaționale care pot susține investițiile și reformele.

Unul dintre acestea este Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care combină granturile cu împrumuturile. Plățile sunt condiționate de îndeplinirea unor jaloane și ținte asumate de România. Până în septembrie 2026, balanța Ministerului Finanțelor indica peste 8,6 miliarde de euro încasate pe componenta de granturi.

Un alt instrument este programul european SAFE, destinat consolidării securității și apărării. Acesta are pentru România un plafon de aproape 17 miliarde de euro. În luna august, Ministerul Finanțelor a anunțat disponibilizarea unei prefinanțări de aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Alte finanțări pot fi obținute prin Fondul pentru Modernizare, care sprijină proiectele din domeniul energiei regenerabile, modernizarea infrastructurii energetice și eficiența energetică. La acestea se adaugă granturile SEE și Norvegiene, Programul de Cooperare Elvețiano-Român și programele de cooperare teritorială Interreg.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Economie