România a trecut de la dependența de importurile de energie electrică la exporturi către toate țările vecine, pe fondul intensificării vântului și al creșterii puternice a producției eoliene. Vineri, 20 noiembrie 2026, energia produsă de turbinele eoliene a acoperit la ora de vârf aproximativ 30% din consumul național, iar Sistemul Energetic Național a înregistrat un excedent important de electricitate. Schimbarea este cu atât mai relevantă cu cât, în ultimele luni, România s-a confruntat cu perioade dificile și a importat cantități importante de energie din cauza închiderii Centralei Nucleare de la Cernavodă.
România produce mai multă energie decât consumă. Eolienele acoperă aproximativ 30% din necesar
Datele Sistemului Electroenergetic Național arată o schimbare importantă în balanța energetică a țării. Începând de joi, 19 noiembrie, de la ora 21:00, România a înregistrat permanent un sold energetic negativ, ceea ce înseamnă că exporturile de electricitate au depășit importurile.
sursă: Transelectrica
Potrivit măsurătorilor din perioada 18-20 noiembrie 2026, puterea maximă generată în România a ajuns la 9.242 MW, vineri, la ora 10:08, în timp ce consumul maxim înregistrat în interval a fost de 7.928 MW.
Balanța comercială confirmă excedentul: România a importat 8.769 MWh și a exportat 45.184 MWh, rezultând un sold net de 36.415 MWh în favoarea exporturilor.
Vineri, la ora 13:00, mixul energetic era susținut de mai multe surse de producție:
Hidrocarburi: 1.705 MW;
Hidroenergie: 1.466 MW;
Energie nucleară: 1.340 MW;
Energie eoliană: 1.318 MW;
Energie fotovoltaică: 610 MW;
Cărbune: 653 MW;
Biomasă: 73 MW.
sursă: Transelectrica
Potrivit prognozei Administrației Naționale de Meteorologie - ANM, mai multe zone din România s-au aflat sub avertizare Cod galben de intensificări ale vântului până vineri, la ora 23:00. Chiar dacă avertizările urmau să expire, vântul avea să continue să susțină funcționarea parcurilor eoliene.
Cui exportă România energia electrică. Moldova și Ucraina, printre destinațiile importante
Excedentul de energie electrică a permis României să livreze electricitate pe toate interconexiunile cu țările vecine. Datele indicate pentru fluxurile de export arată livrări importante către Republica Moldova și Ucraina, dar și către statele din regiune.
Potrivit valorilor disponibile, fluxurile de energie erau următoarele:
De ce a intrat România în criză energetică după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Importurile au ajuns la peste 2.000 MW
România a traversat una dintre cele mai dificile perioade pentru sistemul energetic din ultimii ani, în vara și toamna lui 2026. Două probleme majore s-au suprapus: oprirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă și seceta severă care a afectat producția hidroenergetică.
Primul reactor de la Cernavodă, cu o putere instalată de aproximativ 700 MW, a fost oprit controlat pe 28 iulie 2026. Pe 13 august a fost oprit și Reactorul 2, tot din cauza condițiilor hidrologice. Astfel, România a rămas fără întreaga producție a centralei nucleare, care are o capacitate instalată cumulată de aproximativ 1.400 MW și asigură, în condiții normale, circa 20% din producția națională de electricitate.
Raportul financiar al Nuclearelectrica, publicat la Bursa de Valori București pe 20 noiembrie 2026, arată că ambele reactoare au fost oprite în perioada 13 august – 30 septembrie, iar mpactul asupra producției a fost major. În trimestrul al treilea, producția livrată a coborât la 934.221 MWh, comparativ cu 2.676.071 MWh în perioada similară din 2025. Scăderea a fost de 65,1%.
Reactoarele de la Cernavodă au revenit treptat în funcțiune în luna noiembrie. Prima încercare de repornire a Unității 1 a avut loc pe 6 noiembrie, când reactorul a fost resincronizat la Sistemul Energetic Naționa, însă a funcționat doar câteva zile: pe 9 noiembrie a fost deconectat din nou, din cauza unei defecțiuni în partea clasică a instalației. Între timp, Unitatea 2 a fost reconectată și a atins puterea nominală pe 12 noiembrie. Unitatea 1 a revenit în rețea pe 13 noiembrie, iar pe 14 noiembrie a ajuns din nou la puterea nominală. Astfel, ambele reactoare, cu o capacitate cumulată de aproximativ 1.400 MW, au revenit la producția normală.